|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Raluca-Mariana Negulescu |
|
|
Clocoteºte abisul
ªi vrea iar sã cadã.
Clocoteºte adâncul...
Adâncul sufletului meu.
Arde-mi fericirea!!!
Nu o mai vreau...
Curge pierdutã pe râul
În care soarele mi se îneacã.
Clocoteºte-mi aºtepatare!
Nu vrei sã mai crezi...
Iar codru-i adânc
ªi marea se zbate...
Plâng cu ploaia ce cade.
Clocoteºte abis!
Cazi chiar acum!
Fericire te pierd...
Nu mai exiºti!!!
Mã îngrop în cenuºã
ªi îmi sãruþi speranþa...
Am crezut cã te-am pierdut,
cã raza ta s-a frânt.
De ce oare mai cred în
neîncredere?
Clocoteºte ºi tu!!!
ªi arzi pe vecie... |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
... optimism sau pesimism... cred ca ai pornit de la pesimism si pe parcurs ti-ai dat seama ca ai tot timpul sa recuperezi "fericirea pierduta".
Din cate am citit eu... majoritatea textelor sau poeziilor sunt referitoare la momentele mai dramatice din existenta noastra. Poate ca aceste trairi sunt ceva mai puternice si de aceea suntem motivati sa " le dam store" undeva. Poate ca cele mai eficiente astfel de texte (bine in afara ca peste 10 ani vei canstiga milioane pe textele tale)sunt cele in care, pe parcurs ajungi la concluzia ca peimismul nu isi are locul ... adica sa "arzi pe vecie" - |
|
|
|
Postat
de catre
Dana Dorneanu la data de
2004-09-02 15:32:40 |
|
|