|
|
|
|
|
|
|
|
|
cuciu șchiop |
|
|
Text
postat de
Corneliu Traian Atanasiu |
|
|
Asemănarea cu persoane reale este exclusă. Cred că nimeni nu se va recunoaște într-o asemenea ipostază de basm.
Stîrpitura este o spurcăciune ratată. Statura lui de avorton ar putea semăna doar cu Statu-Palmă-Barbă-Cot sau cu Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop.
Adoră spurcăciunea și abjecția dar ființa lui șubredă și debilă nu-i îngăduie să o ducă pînă la capăt. Cînd te-njură, o face cu jenă și umilință: ba pe-a mamii dumneavostră, să trăiți!
Delațiunea, dorită edificatoare, alege un episod atît de anost, încît trebuie să adauge emoticoane și să rîdă singur ca proasta-n tîrg ca să se-ncurajeze.
Citarea lăbărțată nu e susținută de vreun minim comentariu pertinent, ci de exclamații (ornate cu semnul ortografic de rigoare) satisfăcute de suficiența lor.
Fraza cu care pare că ar vrea să spună ceva se împotmolește în încîlceala gîndului și o cotește spre smîrcuri în care se-nfundă într-o pletoră de epitete presupus injurioase:
răpus de îndoială, mort de invidie, garnisit cu ifose și cu multe mustrări de conștință, fuge-n lumea paranoică a netului, unde, cu lăturile care greu le-a digerat, aruncă furibund în colo și-ncoace, amenințând, (alături de drăjdia înghițită cu pene cu tot)
Recuzita este un ghiveci din care lipsesc nu doar condimentele ironiei ci și coerența minimă a sintagmelor sau potrivirea cuvintelor după uzul cu care sînt obișnuiți vorbitorii nativi. Limba sa maternă pare a fi peltica obscură. Ce păsărică abulică o fi scos din colivia minții ca s-o închidă în paranteza de mai sus, e peste poate să înțelegi. La toate se adaugă improprietatea unor alăturări firești pentru un vorbitor pe care nu-l apucă amețelile în fața tastelor: nimănui nu i-ar trăsni prin mintea (chiar cu roțile blocate) că într-un asemenea caz lăturile nu se împroașcă, dar pocitania face, fără să vrea, metafore negative.
Mai trist este că știe că e un neputincios (în a-și imita idolul întru spurcăciune) și din toată atitudinea lui se simte doar cum (așa inadecvat) se gudură pe lîngă cei care-i tot dau cu piciorul. Cuciu, șchiop.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Comandante, mai băsnim și noi cînd nu ne mai ajungem cu epigrama.
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2010-03-26 23:40:21 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
,,Nu te văita ca-n melodramă,
Fii gata, de-ncasezi sudalma,
Să îi întorci ironic palma
Insultă-l doar c-o... epigramă!"
sau...
"(..), eu m-așteptam, pervers,
Să mă înțepi un pic c-un vers,
Că trezind noi mahalaua,
Să se-ncingă dandanaua."
citindu-ți textul, m-am gândit la
cuțu șchiop.
vot.
che.
ps.poate le-ai uitat,
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=4287
|
|
|
|
Postat
de catre
Ernesto Che Guevara la data de
2010-03-26 22:16:06 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|