PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
arbitraj. miza - curatarea site-ului Text postat de Corneliu Traian Atanasiu cu referire la problemele de aici : http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971 Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit şi domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spaţiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să îşi asume identitatea. In spaţiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Şi m-am gândit : de ce să se permită acest amestec greţos de persoane, personalităţi şi anonimi la limita patologicului ? Cui serveşte ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenţii pseudo-literare. Eu, dacă mi-aş face un site şi nu aş urmări să câştig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aş proceda aşa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiţi pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Şi, la cerere, să poţi publica sub pseudonim DE OM, dar să ştii mereu că nu poţi sări calul fără să îţi fie dată în vileag identitatea (cât timp îţi vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase şi te iei ba de unul, ba de altul să îţi asumi consecinţele). Nu să îşi permită un oarecare să jignească, la nesfârşit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva. Domnule Corbu, aţi văzut care a fost reacţia mea la ce se întâmplă aici : am atras atenţia, în câteva rânduri, că nu e ok şi m-am cărat, între timp am scos o carte, mulţumesc editurii Vinea pt încredere şi omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intenţiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalităţile discutabile de acţiune, de până acum. Mai bine faceţi curaţenie, schimbaţi regulamentul, ţineţi oamenii de valoare care îşi asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuţ Caragea e scârbit, eu m-am cărat şi cu ce rămâneţi în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, şi care, în afară de un umor plafonat şi dubios, nu are nimic ? Nu vă supăraţi, e doar o supoziţie : am bănuiala că dumnevoastră sunteţi, în realitate, Ecsintescu şi reuşiţi, astfel, să vă împliniţi faţeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică. Îmi cer scuze dacă greşesc în supoziţia mea, numai bine tuturor şi atenţie ce oameni pierdeţi şi scârbiţi şi mai ales pt cine şi ce ! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Aurel, bine zis, micro. Cartea lui Peter Sloterdijk are două volume masive. Şi, cu toată ironia, arată că există deja de multă vreme o raţiune cinică în continuarea şi completarea mai reputatelor raţiuni kantiene. Florin, mă bucur că ai sesizat paradoxul cinismului. De fapt, există o multitudine de cinisme, unele active, altele blegi, unele austere, altele care se asmut asupra celorlalţi. Asta mă face să cred că cel mai important lucru este să simţi simbolistica echivocă şi complexă a cîinelui şi cîinoşeniei. Şi cîinele are afecţiune, ataşament şi, cum se ştie, poate muri pe mormîntul soldatului (dacă mi-aduc aminte bine). Andrei, cinismul este în primul rînd luciditate, mai blîndă sau mai înrăită. În cazul profesorului tău, poate ceilalţi erau mai grav atinşi de un cinism acrit şi răuvoitor, doar el poate îşi mai manifesta încă şi voioşia cinismului, simţea încă nevoia spectacolului public, al agorei. O să vezi cînd va veni vremea să alegem între un kiynism vital de origine plebee (în sensul celui originar, antic) şi un cinism seniorial îmbătrînit în rele (şi predispus la ipocrizie şi minciună ideologică).   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-09-12 09:34:32               Aţi remarcat, de curiozitate, că majoritatea oamenilor "de spirit" au un cinism agravant? Mi-am pus adesea întrebarea: "oare de ce?". Un prim răspuns l-am primit abia la terminarea facultăţii. Un profesor universitar emerit ţinea cursul festiv, plin de umor, ca în fiecare an de altfel, al optulea la rând, deşi erau potenţial şi alţii printre preferaţii absolvenţilor. Curios, nu mi-am putut reţine întrebarea: "- Totuşi... de ce credeţi că deţineţi supremaţia în topul preferinţelor generale ale studenţilor pentru susţinerea cursului festiv?" Răspunsul a venit promt şi retoric în acelaşi timp: "- Poate pentru că sunt recunoscut drept cel mai cinic dintre ei?" Iar el era primul care ştia asta. Recunoscând, transformase tara în virtute. Întâmplător l-am cunoscut foarte bine şi nu numai de la Institut... Cu drag, un eseu excepţional   Postat de catre Andrei Ghejan la data de 2006-09-12 00:17:45 Parcurge cronologic comentariile acestui autor Text anterior       Text urmator               Interesantă abordare, recuperatoare de sensuri. Desigur că cinismul productiv poate avea un aport la depăşirea lacebunitei, poate lăsa un loc gol, dar mă întreb despre condiţiile în care acest gol se va umple productiv, şi aici mă gândesc în special nu atât la producţiile funcţiilor separate, cum ar fi inteligenţa, ci la calitatea umană. În măsura în care devine cu adevărat conştient, omul va începe să recepteze pe celălalt, să se formeze în focul unei participări la viaţa celui de lângă el, să se pună în locul lui, să trăiască viaţa lui la o anumită măsură. Treptat va renunţa la cinismul propriu-zis, militant, la o consecvenţă formală, de fier în încălcarea regulilor şi normelor comune, spre a întâlni sfiala şi buna cuviinţă. Aceasta nu conform convenţiei, ci în miezul convieţuirii însăşi. Golul existenţial se poate umple la urma urmei numai cu iubire, oricât de indefinibil şi neconvenţional ar proceda ea.   Postat de catre Florin Caragiu la data de 2006-09-11 16:31:47               Excelent microtratatul despre cinism. Trebuie ţinut minte.   Postat de catre Aurel Ganea la data de 2006-09-11 15:01:45	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23957 Comentarii: 120078 Useri: 1426
ADMINISTRARE