|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cuvinte vărgate |
|
|
Text
postat de
nicolae tudor |
|
|
în iarna asta nu crapă pietre,
ci linii de cale ferată.
încă viețuim în închisoarea fără dungi,
cei fără adăpost mor pe capete -
urmăriți vulturii.
suntem mult mai mult decât părem.
dacă n-ar fi ger, n-ar mai fi nevoie s-acoperim trupurile.
toți vor să privească - ce cuminți privitori!
când cred că ceva e-ntr-un fel, e altfel.
cineva vrea o schimbare,
poți și tu, de ce să n-o faci?
spune măcar ce nu se vrea auzi,
nu te mușc
totdeauna se ajunge la El. e aici, în detalii,
se lasă de-un deget
atins...
ador orașele care-și alungă hapsânii
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"că ceva" trebuie înlocuit. Și " s-acoperim" de ce nu "să acoperim"? Însă acestea sunt detalii. Evident că titlul, cum am subliniat în comentariul anterior, "merge".
În închisoarea fără dungi, viața, devenită viețuire, se împletește cu moartea celor fără adăpost, din ce în ce mai mulți, din ce în ce mai singuri sub privirile anesteziate ale privitorilor cuminți. Privitori care denotă fie, frica fie, pasivitate fie, pe amândoă. Ca reacții de epuizare acțională ori ca reacții la un fel de teroare impusă manipulatoriu. Sigur, textul acesta nu poate fi înțeles decât contextual și pare a fi un text militant și acuzator însă de o profunzime care excede epidermicele slogane lozincarde. |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2012-02-04 10:30:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
multumesc pentru apreciere si stele. titlul este o caramida a scrierii, nu pot deocamdata sa-l inlocuiesc cu propunerea care este spectaculoasa. ma irita titlurile care se repeta in primul vers sau pana-n jumatatea poeziei.
prea trecea timpul si am vrut sa umplu un gol care se adancea intre mine, cel virtual, si realii care tremura in piata. |
|
|
|
Postat
de catre
nicolae tudor la data de
2012-02-04 09:05:10 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Merge și titlul "Cuvinte vărgate" dar parcă mai mult ar merge "Închisoarea fără dungi"
O durere sublimată într-un text bun! O țară ajunsă la capătul răbdării. O țară devastată, devenită un imens spațiu recluziv. În care "ador orașele care-și alungă hapsânii" se poate rosti și se rostește multiplicat de milioane de ori! Doar orbii și surzii nu văd și nu înțeleg asta! |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2012-02-03 21:55:28 |
|
|