PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
FORŢA MORALĂ (din "Duminicalii", 2006) Text postat de nicolae tudor Omul din faţa mea are o barbă albă ce contrastează plăcut cu măsliniul feţei. Stă rezemat de spătarul scaunului, cu cotul sprijinit de cantul mesei. Nu-i desluşesc bine ochii din umbra borului pleoştit al pălăriei. Priveşte numai în jos şi respiră rar, adânc. Dacă nu s-ar mişca după ritmul respiraţiei, ai jura că e o statuie gânditoare. Pulovărul bej surprinde cu un desen grafic al bătăilor inimii orientat în sus şi retezat brusc. Parcă ar fi tulpina unei plante ciudate răsărite pe corpul lui şi... cineva i-a retezat înflorirea. El însuşi, parcă-i o respiraţie taiată cu foarfeca. - Jucăm o tablă? îl îndemn, cu gând să-l liniştesc după ce voi mânca… bătaie! - N-am noroc! Oricum, m-am săturat să-l tot aştept. Ce dreptate e aia că dă într-o zi norocul peste tine?! Proştii ca mine-l aşteptăm pe Dumnezeu să ne facă dreptate, da’ io nu mai pot s-aştept. Nu sînt îngândurat, nu sînt supărat, am ajuns la disperare! Şi… nu mai am viaţă. Îi văd doar dinţii albi flancaţi de doi nichelaţi. Mă priveşte neîncrezător, dar imediat simt că nu-i mai pasă cine sunt. - Poat' să vină şi să mă pună la-ntrebare... Mai bine-nchis decât printre oameni sfidători şi abuzivi. Dacă legea şi forţele ei nu ştiu, nu pot sau nu vor să facă echilibru moral, am dreptu’ să fiu împotrivă. E nevoie de-o Forţă Morală care să cureţe totu’ de jos în sus. - Staţi puţin, dumneavoastră vreţi să pedepsiţi oamenii? Ar însemna să-i pedepsiţi pe toţi… - Fiicare om trebuie să aibă frică, prin conştiinţă nu se rezolvă nimic. Cei care au relaţii în structurile puterii nu au frică de lege. N-au interes să se facă dreptate morală. Cine nu-i cinstit trebuie identificat şi obligat să se schimbe. Trebuie dat un semnal de adunare oamenilor cinstiţi şi găsită o soluţie... Oamenii cinstiţi sînt prea timizi, expectativi şi iertători. Aceştia nu conştientizează că sînt o forţă care ar putea schimba lumea. Se simt vinovaţi ei înşişi pentru că n-au spus o vorbă potrivită undeva, sau că au tăcut prea mult. Unii au întins mâna peste gard şi au luat un buzunar cu prune verzi şi se cred... infractori. De aceea tac. Ei, care sînt, prin calităţi, nişti Iisuşi pe pământ. - Cea mai mare înţelepciune este să iei lucrurile aşa cum sunt... Să-L lăsăm pe Dumnezeu să-şi defi-nitiveze lucrarea... - Dumnezeu trebuie ajutat. (Gândesc: trebuie să fii tare Bun pentru a fi atât de dur cu semenii tăi. Să fie aceasta scânteia care aprinde fitilul Apocalipsei?! Să fie Omul Bun - o Speranţă, un Dumnezeu?) Toate firele duc la un întrerupător numit conştiinţă. Ca o formă de libertate, dar ca un eroism al ei. Poate fiindcă Pământu’ are un înveliş sufletesc. În timp, nesiguranţa vieţii, instabilitatea de fiecare clipă, a determinat oamenii să acumuleze ca apucaţii, nemaiţinând cont de la cine iau, cum iau şi pentru ce? Nişti cerşetori au adunat gunoaie toată viaţa şi, în ordine cronologică, s-au înconjurat cu munţi. Din virtutea păstrării pentru zilele negre s-a ajuns la exploatarea omului de către om. Înainte vreme stăpânii aveau dreptu’ să pună la treabă orice supus, da’ îi era interzis să se răstească la el. Azi toată lumea ţipă la toată lumea. După miliarde de ani fiinţa umană încă nu ştie că un nou născut trebuie hrănit din oră-n oră. Copilu’ trebuie să ceară ţâţă pentru a primi, a dispărut responsabilitatea mamei de a-l creşte. Este lăsat în voia sorţii, doarme cu spatele la el, deseori este sufocat de sân sau strivit cu trupu’, este scăpat din mână şi cade în gol ori sub roţile maşinilor, este uitat în apa pusă la încălzit. Poţi cere unui om să aibă grijă de altcineva, dacă de el nu s-a avut grijă? Să fie cinstit, dacă este înşelat permanent? Să se limiteze în a acumula foloase când vin ciclic seceta, cutremuru’, inundaţiile, războiu’, bolile necruţătoare? Fiinţa umană s-a organizat după interese şi nu după principii. Poate vor fi existat, da’ le-au lăsat intenţionat să le acopere prafu’ timpului. Astăzi ne lipseşte un principiu fundamental: iubirea aproapelui. Cel mai bine este în braţe. Un copil, dacă e lăsat jos, plânge. Nu poţi întotdeauna să oferi ceva, da’ să ţii în braţe nu costă nimic. Într-o zi vei fi ţinut şi tu. Chiar Dumnezeu are grijă şi-ţi trimită în vise mângâieri. Dacă ne-am mângâia unii pe alţii, cu gându’, cuvântu’ sau cu fapta, omenirea ar fi mai bună. Fără mângâiere planetară nu există progres. Libertatea este un concept bun să-ţi atingi scopurile, să nu fii obligat să dai seamă. Libertatea este un ideal nesigur. Liber înseamnă şi fără mângâiere. Dacă s-ar face judecăţi, s-ar demonstra că sîntem cu toţii vinovaţi, mai mult sau mai puţin. Am afla că am greşit. Dar am şti când, unde şi cum. Astfel ar începe fenomenu’ de purificare, adică am începe să nu mai greşim tot atât de mult. Sînt legi scrise şi nescrise. Dar am plantat indicatoare pe străzi, din aproape în aproape, pentru a reaminti ce trebuie să facem. E nevoie de forţă morală ca de un indicator. Pe care să nu-l vezi, doar să-l simţi în spatele tău, să intervină când se întrece măsura. Până când conştiinţa nu va mai fi un eroism, ci o normlitate. Îmi vei spune că te judeci singur, şi mult mai aspru, sau că, oricum, ne va judeca Dumnezeu. Ştiu. Dar astfel, am arunca de pe noi haină după haină, pe cele care ne asemuie animalelor, şi am deveni oameni, adică fiinţe superioare. Io am nevoie de sens, de echilibru şi mângâiere. Şi încă nu ştiu ce e cu mine şi care-i lucrul cel mai important după iubirea aproapelui? Ce-ar trebui să facem noi pe mai departe? Omul-Bun se ridică abătut de la masă şi dispare în noapte. Iar, eu, Fiinţa umană, realizez că sunt slobod în lume, dar închis într-un laţ, care mi se strânge când încerc să mă-nalţ pe vârful picioarelor, ori mă ridic împotrivă. Degeaba mi-am împodobit pereţii cu semnele libertăţii. Omenirea se conduce dupe o lege ce nu poate fi schimbată: ”Ai numai dacă altcineva nu are!” Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   aici am depistat trei, dar la modifica texte am gasit doar una. era bine daca-mi aratati greselile fiindca este posibil sa fie din gura personajului (ex. "fiicare"). Fiind o literatura vie am pastrat intentionat elemente din limbajul autentic (gresite) pentru a le face credibil vii.   Postat de catre nicolae tudor la data de 2010-04-07 22:08:04               Dacă am înţeles eu bine "Dominicalii" ţi-au fost dictaţi de divinitate..să cred cumvacă şi în Rai se fac erori?   Postat de catre Dragoş Iovan la data de 2010-04-07 21:52:08               Nicolae, pe textul tău s-au adunat cîteva erori gramaticale; dacă tot l-ai reluat ce-ar fi să le corectezi!?   Postat de catre Dragoş Iovan la data de 2010-04-07 21:49:50	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23955 Comentarii: 120078 Useri: 1426
ADMINISTRARE