|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Lucia Popescu |
|
|
am dat valurile la o parte împãturite
netedã marea ne privea zâmbind pe buzele mele
albastre cu ochii ei atât de verzi atât de larg deschiºi
prin noi între genele ei îþi ating gâtul cu al meu
pentru cã aºa mã simt albã cu gâtul lung alb
cu aripi plutind lângã tine alb
tu ca mine
(al valurilor aºteaptã þinându-ºi rãsuflarea )
îmi ridic fruntea din stânga ºi din dreapta pieptului tãu
pene ciufulite chicotesc aproape ruºinate þi-e puful
rãscolit eu cred cã de frig tu crezi cã de foame
ciugulesc culori din buzele tale
ne învelim unul pe altul cu aripa
valurile curioase nu ne vãd sãrutul ne pierdem
unul în altul în ochi prea verde din mare
ne þinem respiraþia ºi mâine
rãsãrim douã gâturi împletite
cu puf pe buze pregãtit întâmplãtor
tragem în piept
sãrut |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dorinta de retragere sub o aripa de lebeda, intr-un puf neconventional, intre valuri albastre. Retragere din lumea reala ce nu-i convine autoarei, un prezent pe care-l reneaga ingenunchind in fata visului.
valurile curioase nu ne vãd sãrutul ne pierdem
unul în altul în ochi prea verde din mare
ne þinem respiraþia ºi mâine
rãsãrim douã gâturi împletite |
|
|
|
Postat
de catre
Sorin Teodoriu la data de
2006-01-04 17:11:18 |
|
|