|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curatarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Daniela Luca |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Adela, am scris simultan cu tine, de aceea am găsit comentariul tău ulterior. Bună precizarea de a elimina "gravate". Voi lăsa repetiția "lucrurile oamenii păsările". Acel "și atât" îl prefer, am scris destul cu "doar", "numai"; iar acel "și atât" este mai tare. "Goală de aer" păstrez. Mă voi gândi cum aleg însă mai departe dezbrac-nuditate, care accentuează într-adevăr ideea. Nu elimin "în umbra leagănului", fiindcă dă sens de nașterea sub umbre. Tot soiul de umbre. Da, nu e o poezie despre/cu culori.
Îmi place mult stilul tău de a comenta, se vede experiența. Mulțumesc, te mai aștept. |
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-07-19 20:05:40 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
erata: ai desprins; manifest. |
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-07-19 19:58:45 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Petre, mulțumesc, ai desprind firele esențiale de mine redate aici, indiferent de planul ascuns sau manifet. Mai ales acel "imuno tempore" și "jocul" deja scris al nașterii-morții.
Costin, "atât de fatală" este special ales pentru contrast, nu e îngrozitor deloc dacă prinzi firul real al sensului fatal (întâmplare fatală), mai ales că aici nuditatea este a sufletului care destramă orice strai de corp, devenind nud el însuși, fatlmente nud. Iar resuscitând, așa gerunziu cum este, este poetic într-o astfel de poezie unde verdele este, da, și al vieții și al morții, ca într-o comă, când sufletul se află în inter-spațialitatea viață-moarte, nici în viață, nici în moarte; cred că deja știi că nuanțele nu sunt doar ale vieții sau ale morții. Mulțumesc oricum pentru cât ai văzut. |
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-07-19 19:58:13 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Da, Costin Tănăsescu a găsit o expresie boosted, am zâmbit și eu. Mie nu-mi place însă nici acel "goală de aer" pentru că este previzibil, datorită repirărilor din versul precedent. De asemenea "dezbrac" și "nuditatea" în aceeași strofă - e deja prea mult.
Enumerația "oamenii lucrurile păsările" nu spune nimic: "alungă lucrurile" ar fi fost extrem de puternic.
Dacă poezia s-ar fi încheiar cu "port intersecțiile în stern" (fără GRAVATE, căci forțează) aș fi rămas mută. Plăcut mută,adică.
"În umbra leagănului" poate foarte bine să lipsească.
În loc de "cer o lumină verde și atât" nu ar fi fost mai limpede și mai puternic "cer DOAR o lumină verde"?!
(PS: Mie nu îmi plac poeziile cu culori! Aici e însă mai mult). |
|
|
|
Postat
de catre
Bogdan Adela la data de
2006-07-19 19:56:38 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"atât de fatală..." sună îngrozitor. mă mir că nimeni n-a văzut asta până acum. nu mai vorbesc că "resuscitând"... e un cuvânt destul de nepoetic și la gerunziu devine nepoetic la pătrat. titlul este nepotrivit fiindcă promite altceva, aruncă o altă aură asupra textului. nicidecum viața și moartea nu pot fi alăturate unui nud în spectru verde. sau mă rog eu nu pot atât de mult.
asta am văzut eu deocamdată aici. |
|
|
|
Postat
de catre
ridic nalbarul la data de
2006-07-19 19:49:03 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
o poezie a nasterii... o nastere care pare pe parcursul poeziei atemporala, in ciuda prezentei ceasului... dar o nastere pe care o asezi in ultima strofa in trecut... intr-un iludo tempore ciudat... pruncii isi plang nasterea - nimeni nu ne-a intrebat daca vrem sau nu sa traim, de aceea acest vers mi se pare una dintre ideile principale ale poemului...
"mă trezesc prea devreme
în spectrul mamei
cer o lumină verde și atât"
aceste versuri au fost cel putin o data adevarate pentru fiecare dintre noi... Poate ca doar culoarea luminii pe care o ceream era alta... insa spectrul celor dinaintea noastra este mereu acolo... cateodata avem senzatia ca ne-am nascut prea devreme, sau prea tarziu, in orice caz, ca ne-am nascut intr-un timp care nu e al nostru... poate oare moartea sa rezolve asta...? nimeni nu poate stii pana la urma...
apreciez de asemenea versul 4 din prima strofa - repetitia neintrerupta de virgule este o imagine foarte interesanta - are o forta aparte, care il surprinde pe cititor...
am remarcat ca exista poezii in care folosesti multe puncte, pauze, iar altele in care nu folosesti de loc semne de punctuatie, poezii pe care le lasi sa curga...
alegi intotdeauna inspirat... eu votez
te mai citesc
cu drag
petre
|
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2006-07-19 19:42:59 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23949 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|