FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
FABULA MAEȘTRILOR
Text postat de ioan peia


Veste fulger se întinse peste-ntregul mapamond,
Parcă s-ar turna, la haliud, altă serie James Bond,
Cică s-au vorbit, în taină, haștagii de pe-acest sait,
Să se-adune-n mare grabă, pe la middl ăv dă nait,
(…Ăv dă nait, dar nu ca hoții, căci sunt cremă de băieți,
Nu șparlescăr microfoane, au destule prin pereți!)

Dar ce vor?... Să pună-n grabă de o stormă in deărs brein
Ce să-ntreacă-n profunzime chiar și breinu lu Einstein,
Pe scurt: cum să facă frații, la rășpect, den'dat să-l puie
Pă acel țăran den Malu, ce le dă întruna tuie,
Păi, să poate, națiune, ca un ăla, scârța-scârța
Pă irtie, să le-agite, în al lor dovleac, tărâța?
Unu' care, blasfemie!, nici nu știe ce-i așfaltu,
Să le-o pună… vorba aia!, când lu unu, când lu altu?
Se tot laudă gagiu' c-ar avea-n poiată oo,
Dar, poiet dă mâna dooa, n-are nici măcar fro doo,
Ce-ndrăzneală, ce tupeuri pă ăst crescător dă rațe,
Guguștiuci și coțofene, cocostârci, ciori și becațe,
Lebedoi și struți și gușteri, papagali, pisici și berze,
Morcovi, ceapă, praz, fasole, usturoi și alte verze,
Bibilici, găini și gâște, corcoduși, chiar… crocodele
Să-i înhațe pe-alde mandea, și să-i mestece-n măsele!
O menajerie-ntreagă, un atlas întreg, la Malu,
Se învârte-n a lui curte… la bulău cu cremenalu!
Păi, așa nu se mai poate, toți, ca unul, au decis
Ca să puie de-o… grămadă… (eu am sugerat, n-am scris!)

Camarazii – cinci, la număr – ăi mai brava cocalari,
Și-au dat mailuri, să se-adune undeva, prin Militari,
La o bombă mai retrasă, unde, pe câțiva piaștri,
Stau ciuciți, la o cinzeacă, băieței cu ochi albaștri,
Șușotindu-și una, alta, chestii d-ale lor, sicrete,
Și-și aruncă-ncolo,-ncoace, priviri scurte și discrete,
Trag în grabă din chiștoace, făcând fumul rotocoale,
Și cooperează-n taină, pe consemn de protocoale…
(Ei, nu… nu ”colaborează”, fiți exacți cu inferența,
Faraoanca lămurit-a care este diferența!...)

Și-n estimp, hop!, c-apărură, câte unul, pășind pragul,
Frații de condei și trese, de-ți era mai mare dragul
Să-i privești, cam dintr-o parte, căci îi și fixa, expert,
Un ochi rece, ca de uliu: megapixeli… doi și-un sfert,
Era el, ”filatelistul”, camermanu de la SIE,
Și-i gini-n vizor pe tipii, CNP-ul să li-l știe,
Căci, luați cu de-a măruntul, păreau puțintel siniștri
Gagimanii ce-au dat buzna în chilia cu magiștrii,
Ei purtau câte-o bulină pe-al lor pept de genii sacre,
Cam așa, cum ar fi semnul distinctiv al unei ceacre,
Și scria pe fiecare, cu aldine fantezzy,
De la unu, pân' la șase, ce Maestru-n stuff ar fi,
(Cel de-al șaselea transmise că, să vie, nu prea poate,
Că-i de giob, la Silicoane, într-o Vale de prin State,
Și să fim sinceri acuma, Magu e pe sponci cu pixu,
Și, în temerara-i faptă, nu trecea gârla, ci Stixu!)
Prin urmare, scăzând unul, se-mbrânciră în incintă
O strânsură de Maeștrii, cât să faci, din ei, o quintă!
Corocarii ivropeici păreau blânzi, ca iezii-n paște,
Însă dară nu se știe… Insistăm, spre a-i cunoaște:

Unu: ce părea mai ocoș, cu privirea de erete,
Se-așeză mai într-o parte, c-o ureche pe perete,
E probabil că simțise ceva unde hertziene
Cum vibra-n rigips, ca coarda, în sublime cantilene,
(Am aflat, din surse demne… știe tot aliotmanul
Că gagiul este-n slujbă la ”urechea și timpanul”!)
Undele, ca orice unde, când făceau ventre, când noduri,
El citi, transpus în vintre, cum emană nește coduri:
”Pssst, băieții… șase!... suntem într-un câmp, din ăla tactic,
Simt un gâdilici la oo, și-un diez pe limbă, practic,
Prin urmare, zic: de-acuma să vorbim numai prin semne…”
Tipii se uitau la șefu, precum curca înspre lemne,
Și nu pricepeau nemica… ”Ce ziseși, magistre fane?
C-am rămas cu mintea-n baltă, și c-un pârț între copane!
Zău că simt cum mă inundă ca un fel de apă-n creieri
Și prinz posturi interzise și țârâituri de greieri,
(Ăsta era ordonanța șăfului cu mecrofoane,
Ce le cerceta adese, pe piloni, la vodafoane…)
Zi-mi acușa care-i baiul, cine este stranierii
Ca să-mi scoț mușchii din teacă: bicepși, tricepși, fesierii,
Ia te zgâie ce-i pe Mandea, numa fer și cataroaie,
Frate-i cine mă iumbește, cine nu, îl sparg la coa…te,
Că nu știu prea multe vorbe, una-doo-i rup tacheții,
Să-ntrebați la Bălăceanca, mă știau, dă șăf, glumeții…!”
Și se tot umfla în gușă Șvarțănegăr, guard de ciurdă,
Că păpa numai gorgoaze, cu fason de caș și urdă,
De crescuse, în carcasă, ca un Bazna scos prin vamă
La export, să vadă lumea ce godaci avem, de seamă…
Altcum, este om de bază, ins ce onorează cârdul
Și e numai bun, frățică, să-l ridice-n grabă Smurdul!

Următorul, din grămadă, iată, vine la rapoarte,
Cică are-n mapa-i groasă un curriculum aparte:
Este mic și blond și, lelea, umblă el prin cele State,
Pe nas poartă obiective din lentile afumate
Și-acuplate fix la glanda pineală din dovleac –
Vede totul, află totul și stochează totul vrac!
Ținea strâns, în subțioară, fro cinci cărți, de psalmi, în rime,
Care, spun bibliografii, un mileniu au vechime,
(Omu absolvise, poate, ia, frun curs de popi, încalte,
Și ținea ca să se știe c-are studii Prea-Înalte,
Care înălțime este cam de-aici la Dumenzeu
Și-n americile celea, sanchi!, are chip de zeu!)
Totuși, blondu rămăsese repetent la liturghie,
Mai zic unii că, pe-acolo, ce învârte,-i… fantezie!
Se tot laudă că are tot ce mintea lui visează,
Dar se pare că, ghiolbanul, lucru manual prestează!
Când și când mai face ronduri cu creonu pă irtie –
Cică e poet de clasă… de ce clasă, nu se știe!
Că citind, în rai, feizbucii ăia din antichitate,
Șapte zeci de mii de șeruri îi dedură, băi fârtate,
În sfârșit, de-mpingem timpul, hăt, milenii înapoi,
Ar fi șeruri, mii de șiruri, ca cârnații dă Pleșcoi!

Următorul care, iată, la raport, și-așteaptă rândul,
Este unul născut, vere, unde nu te duce gândul,
Colo, sus, la înălțime, într-un cuib de turturele,
În salcâmul care crește, pă supt lună, pă supt stele,
Arboret gen…ecologic, unde uguia alene,
Mămițica lui iubită care-l mângâia pe pene,
Și-i servea, la cioc, păpică: gâzulițe, nucușoare,
Astfel că puiuțul nostru, a ajuns, spre zări, să zboare
Tooocma-n târg la Tamașvera, unde-și puse temelie
Pe un horn din vârful cășii și își trase coșmelie,
Iar, de-acolo, privind lumea precum Buda de la Gange,
Cârâia, pre a lui limbă, feluri de scorniri și goange,
Și cum mă-sa l-învățase, câr-câr-câr, alfabetarul,
Sâmți-n peptu-i Turturelu, cum îi crește, strașnic, harul,
Smulse, deci, la repezeală pana din al său mindir
Și-ncepu să-și toarne-n proze delicatele-i gândiri,
Pe care le puse-n ramă pe Jurnalu Ioropeea
Să-l combată cu asprime pe-un rasist, pe nume: Deia,
Care, una-două, frate, ce dădea de Turturelu,
Îi punea oglinda-n față și-l făcea în toate felu…
…Rile: că-i condor, că-i vultur sau o altă zburătoare,
Păi să nu-ți vină damblaua, să-i dai la mestecătoare!

În sfârșit, la urmă, dară cel dentâi e EL, pe bune,
Îl bifăm pe haikuistul, cu bărbiță și perciune,
Prefesor de educații fiziciste și alte dude,
Ci visează, în mansarde, nește june calzi și nude,
Însă, vezi, se duse vremea-n care agăța-n cârlig
Câte-o fetișcană tristă, n-avea cuib și-i era frig,
Și-o ținea pe sub aripe, cum o cloșcă-și ține puiul,
Și-o-nvăța, agale-agale, cum devine cu haikuiul,
Însă dară totuși vremea trece iute, ca tramavaiul
De la Nord la Dămăroia – lângă ”kui”, mai e doar ”hai-ul”!
Iar acuma, energia, câtă o mai fi să fie,
O consumă pe rotile, de la Sud la Premărie,
Vară, iarnă, nu importă, important e să-ntinzi pasul,
Căci, în felul ăsta, iată, mai se-amână parastasul!
Fiindcă dacă stai ca plemplea și aștepți să vină Duamna
Cu citația la negru, nu te mai apucă toamna!

Dar să revenim la fapte… Îi lăsarăm pe Maeștri
Frământându-se-n bombiță, unii - trap, alții - bueștri,
Vrând să pună-n aplicare planul, cu măsuri extinse...
”Ok – zise șăfu-ndată – după ce un țoi mai linse –
Fiți atenți aici, la Mandea, vă vorbesc din carpiene,
Că gealații de alături cred că au în fund antene,
I-am citit, de prima dată, de cum i-am văzut la mese,
Eu am colea RTxu, fixat bine între fese,
Trebui, doar, să cam am grijă și să nu mănânc făsuie,
Că dac-am scăpat perfida, RTxu uite-l, nu e!”
Și-apoi ridică din palmă deștetul cel mijlociu,
Arătând înspre gagii, care-s fraieri, nici nu știu
Cam cu cine au de-a face, SRI-ul nu e SIE –
Amatori care, sireacii, n-au habar de meserie;
”Deci, atenție, Maeștrii de înaltă competență,
Ia reglați-vă botonu și intrați toți pe-o frecvență,
Conversăm doar telepatic, veți simți, în grup, cu toții,
Cum în timpul legăturii, vor vibra intens chiloții,
Codul Morse-l știți, desigur … Turturele, tu cum stai?
Că pe limba ta, îmi pare, codul ăsta nu-l prea ai,
Nu-i nimic, cuvânți tu primul, să ne spui ce crezi, amice,
Fă ca ciocu-ți să vibreze pe refren de pitulice!”

”Păi eu cred c-ar fi mai bine, fără multă tevatură,
Ăstui zoofob sinistru, să-i fixăm căluș la gură,
După care, din registre, să îl ștergem pe vecie,
Și, ca maximă măsură, să-l gonim din galaxie!”

”Eu, interveni cel care spălă putina-n americi,
Propun să-l afurisească șaptezeci de mii de clerici
Care-mi deteră ”share” mie, un tâmpigramist de seamă,
Pastorel îmi zicăr unii, Securel, când… pssst!, mă cheamă!”

”Ba eu zic, iumbit maestre – stea polară printre stele,
Căci, vezi, toți, din Galaxie, cum ne fackăr temenele –
Zic ca TU să-mi asculți sfatul, nu privi la toți ciumații,
Să-l toc eu cu toporișca, să-nfundăm, cu el, cârnații,
Ce mai cale-valea, teteo, ți-nsușește al meu sfat,
Că sunt măcelar de-o viață și cu mușchi de fer dotat,
Eu nu știu la deal, la vale, am instinct de șuț chinez,
Iute iau, din cui, securea și instant ți-l feliez”!

”Domnilor, distinși maeștri, cinci – chiar zece-ar fi cu mine!...
(Vorbi ultimul MAESTRU ce gândea-n cincizeci, ALDINE!)
V-auzii pe unul, altul, socotind cam cum s-ar cere,
Pe-acest monstru din caverne să-l reducem la tăcere,
O propunere mai bună chiar acum am să vă spui:
Zic să-l ridicăm pe-o grindă, să-l fixăm într-un hai-kui,
Și-n sfârșit, pe totdeauna, încheia-vom ”iepopeea”
Făr' să ne mai batem capul cu-acest cui al lui Pepeia!”


MORALA:
Frate, e o vorbă veche, poate a lui Sakia Muni,
Ce ședea în c…r pe-un lotus, cugetând la toți nebunii
Care fac, în lumea asta, și desfac lucruri și fapte,
Iar, pe proști, îi duc de funii și-i plătesc cu boabe coapte,
Vorba asta înțeleaptă, scrisă-n antice tropare,
Spune, simplu, că prostia e un lucru foarte mare!
Și dacă te-apuci cu prostul să te urci în carusel,
Riști, ca-n foarte scurtă vreme, să ajungi taman ca el!
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
  Comentariile userilor    
         
 
  Cenzurel, lămurește-mă: ”ciumpalac nud âîn cap” e permis, dar ”cretin” nu? Consideri că e o deosebire esențială, de nuanță, între cele două adjective? Care?  
Postat de catre ioan peia la data de 2019-03-16 18:22:23
         
 
  mos chelie,stai,ba,linistit,in cotetul tau si numara-ti bibilicile,viata e scurta, vezi sa nu faci,dracu',apoplexie :)))  
Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2019-03-16 17:54:52
         
 
  Nu mai știu ce am scris aici și habar nu am de ce musiu cenzurel mi-a umblat din nou, cu mânuța-i cremenală, prin com. În final, parcă, îl rugam pe Adrian să-mi șteargă stelele de la fabulă. Nu sufăr de asta, cum suferă muhaielele astea firoscoase. Da, parcă mai ziceam ceva de avortoni și bălării, dar se vede treaba că ei au voie de la împărăție să clămpăne fără limită, că esteră geniali.  
Postat de catre ioan peia la data de 2019-03-16 17:33:52
         
 
  Sacu și peticu, dealtfel: răspândacu și gândacu!  
Postat de catre ioan peia la data de 2019-03-16 17:12:59
         
 
  stai ,ba, ciumpalac nud in cap, langa cotcodacitoarele tale violate,alea,de frica, iti vor aplauda delirul verbal! :)))  
Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2019-03-16 17:00:01
         
 
  iar a scapat in public nebunache cel chelios ? :)))  
Postat de catre MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de 2019-03-16 16:56:49
         
 
  Ai făcut șanț la bibilică, sculă, cu replica asta tâmpită. Dealtfel, te definește. La nivelul tău intelectual, ce altceva să scoți și tu pe goarnă?  
Postat de catre ioan peia la data de 2019-03-16 16:34:43
         
 
  Fripturiștiloer, dacă voi aveți impresia că am scris povestea de mai sus (cam în fugă, cam în silă, cam presat de evenimente), ca să vă placă vouă, atunci vă înșelați amarnic. Ba chiar din contră: m-aș fi simțit jignit. Eu pot scrie și romane-n versuri, bibicilor, dar mi se pare a fi o dovadă facilă de mânuire a cuvintelor. A scrie, în schimb, profund, cu miez, serios și aplicat, nu e chiar la îndemâna oricărui haplea, ca oricare dintre voi, care s-a trezit versificator peste noapte. Voi nu scrieți, voi prostituați cuvintele, caraghioșilor. Dealtfel, sunteți reuniți, văd, într-un cartel-bordel, în care vă faceți masaj erotic reciproc.  
Postat de catre ioan peia la data de 2019-03-16 16:03:59
         
 
  arian buhai, te oftici ca peia?

  
Postat de catre Euro peea la data de 2019-03-16 15:42:57
         
 
   
Postat de catre adrian mihai la data de 2019-03-16 15:26:29
         
 
  mai ales acolo unde bagă acul de insectar în tine, soneatule, e perfectă! se vede și din reacția ta de turbare cu spume.

te-a descris exact așa cum ești!
:)))

iar tu, uică nielu, fă comparație între epopeea asta și flatulența ta mirosită de 78.000 de scatofagi.

uite, eu îi dau 3 stele, să crape fierea-n voi!plus un vot, că unde merge mia, merge și suta! 		 
Postat de catre adrian mihai la data de 2019-03-16 15:26:13
         
 
  Și violator în serie de găini... :)  
Postat de catre Euro peea la data de 2019-03-16 15:04:14
         
 
  O epopee de pomină, dar in mintea lui uica, minte mica, nu au loc decat texte de maxim patru randuri !  
Postat de catre Mihail Buricea la data de 2019-03-16 08:55:43
         
 
  Plictiseala mareeee!

  
Postat de catre Euro peea la data de 2019-03-16 06:36:25
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23945
Comentarii: 120070
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE