|
|
|
|
|
|
|
|
|
IATĂ, COLEA, EPOPEIE, PIȚIFELNICI DE CONDEIE! |
|
|
Text
postat de
ioan peia |
|
|
Colo-n deal, pe unde prunii tumnai ce dădeau în floare,
Se născu un boț de humă, (deh, țărână pieritoare,
Precum vieața fiecărui prostovan ori ins de fală)
Ce zbiera din tăți rărunchii, tremurând în uța goală;
Doar că noua creatură, ținu musai ca să vie
La povarnă, unde pruna sublimează în răchie,
Mai degrab cu zece zile, de soroc, cam ca nărozii
Îl zorea gândul să sugă la țevușca cu ambrozii,
Căci, precum întru credință, vechi eresuri ne-au lăsat,
Suntem hotărâți, cu toții, unui scop predestinat,
Bun sau rău, onest sau șulfă, generos sau târâtură,
Ar aduce astă veste nește dame tari în gură
!
Din zbor, iată că picară, pilotate de destin,
Pe când condensa-n retorte, samaoanca lu Dobrin,
Párcele, să stabilească pentru plod care-ar fi planul,
(Poama cea înfuriată clătina în draci cazanul!)
Timp ce țâncul făcea semne disperate către muică
Să îi deie biberonul, nu cu lapte, ci cu țuică,
(Părea c-ar fi spus godacul, guițând în c...rul gol,
Că-i alergic la lactoză, însă nu și la sterol!)
Zise prima, miruindu-și gâtul cu un țoi ca focul:
Pe țângău, precum se vede, mi ți l-a bătut norocul,
Îi sortesc o viață lungă, peste orișice barem,
Și să tot viseze-ntruna c-o să-și facă un harem,
Dar cum visele-s ca frunza care, toamna, ofilește,
Cred că singura-i amantă va fi aia cu cinci dește!
(Ceea ce, dupe aceea, în istorie, se spune
Cum că,-nnamorat la culme, de-o Luluță o minune
De femeie: multă, lungă, ca girafa de la zoo
Ce părea multiplicată, cât ai zice că sunt doo,
De n-avea nici loc în baie, pe un poster dedicat,
Pentru ritualul care junele i-a consacrat,
Care, cu adânci evlavii, învârtea-n lăboanțe tocul
Și, din vârful de peniță, 'nălța imnuri năpârstocul)
Eu îi dăruiesc o liră zise-a doua, cherchelită,
După ce goli cinzeaca bard să fie, de elită,
Și, cu vorbe meșterșuge și talente cumularde,
Mângâind coardele lirei, să tânjească după coarde,
Încai limba-i zic să aivă un anume chichirez,
Să-l traducă (plagiindu-l) pe-al lui frate siamez,
Engliterian cu faimă, iubăreț de juni cu nuri,
Care sunt echivalentul fetelor ce dau din c
ri,
Căci, se știe, arta n-are caracterul agresiv,
Și e bine ca artistul să mai fie și pasiv!
Bu, hu, hu, rosti a treia-mpleticindu-și limba, vrac
Eu prezic că arătarea, se va face
răspândac!
Răspândac!!!, ce-nseamnă asta se mirară cele două
Cum să spun? E-un fel de țață, dar cu predica mai nouă,
Ia de colea, duce colo, vorbe, zvonuri, strâmbe, bârfe,
Cam asemeni cum se-ntâmplă într-un vechi bordel de târfe,
De la Roma la Atena, din Vizanț pân la Brussel,
Toți tânjeau după efebii ce dădeau din fund cu zel,
Iubăreți de modă veche, practicanți de modă nouă
Ce-și dau reciproc la UE, cam din anul 89,
Amorezi cu amorezii sau fetițe cu fetițe
Se combină precum melcii excitați, după ploițe!
C-a venit democrația peste ei cu reguli șnur,
Ele-și mângâie păpușa, ei și-o dau vârtos la
rimă!
Revenind la mucea ăsta care-acuma se dă uța,
Zic că încă de pe-acuma să-i plantăm un cip la p
ța,
Să transmită către bază, pe frecvențele sicrete,
Când, din budigăi, antena s-o-nălța, semeț, băiete,
Tot ce vede, tot ce-aude, și îi par că-s vorbe rele
Pentru asta va să fie premiat cu multe stele!
Și plecară cele Parce, demarând sub clar de lună,
Puișorul adormise, dup-un kil de spirt de prună,
Unii spun vai, gura lumii! ce-i pornită să conspire,
Cum că babele acelea fură sub acoperire!
Epilog:
Și-a crescut micuțul nostru, ca flășcăul din poveste,
Veacul bubuia în sine, cerul fulgera-n tempeste,
Căci venise, vai, la cârmă, piste țeară, căpcăunul,
Și-l huleau (în gând, firește), dizidenții, toți, ca unul,
Hăt, picat den ocțidenturi, Șfora minte luminată,
Înjura, pa ruskii, bratî, pe Pauker și-a lui ceată
Mai așa, mai pe de lături sicretar de cabinet,
Penetra, precum s-ar spune, comunismu, la sicret!
Tițmanețski, de neam nobil, fiu prea-vrednic, de muscal,
Ce vâna, în Primăverii, musca-n raiul ei natal,
Pandant, undeva,-n gubernii, Bidinescu un Orfeu
Cu pigmenții mai de șatră, băga lirice la greu,
Pe la teatre, histrionii, mai puneau de-un apropo,
Se dădeau caramitriștii mari băncoși cocar baro!
Cu-a lui cobză renumită, Candrieș vâra manele,
De picau fanii în limbă, și-njurau de câte cele,
Mai încoace, iacă unul, post-modern scribaci
feroce,
Gângurea de la fereastră, prin mansardă, sotto-voce,
Că-l purtase mămițica cu codițe și fustiță,
Freudian vorbind, s-ar spune c-avea tipos de fetiță,
Zgărdărescu se numește, și, de gâturi are zgardă,
Să îl plimbe, prin cea lume, înstelații, ca pe-o coardă,
Daaa, dar ian vedeți, minune, de maeștri scuipăcioși,
Care-s ultra, care-s foarte esești și că
cioși!
Preșu un estet de faimă, kktievici fizicist,
(Încă de pe-atunci, vezi bine, ei erau #rezist!),
Iar, de prin străinătățuri, lătrau veșnic, la ferești,
Sincroniști de firmă noo, potârnichi și lovinești
Ci, deasupra tuturora, cu tupeu, meid in Scânteia,
Patrona, ca Sfinxu-n ciurdă, un bruncan de
vorba ceea!
Eiii, dar, iată, trecu vremea, și Historia, parșiva,
Prinse ca să dănțuiască precum spiritu lu Shiva,
Zeul indic, cela care, și de-a lungul și de-a latul,
Bate tare din călcâie și surcele face natul,
De la Est la Vest, de-avalma, la un semn, pornit-au dracii,
Ca să joace tontoroiul, cum, în lună, vârcolacii
Când se scarpină Pământul, pe schinare, de-alergie,
De se face harcea-parcea totul, ca-ntr-o grea urgie,
Iar din haos, precum Cronos, în hăt, veacurile cele,
Noul scoase a lui frunce, cu, pe umeri, multe stele,
Mai precis, sicreta ceată: rigăni, gorbacioi paiațe
Ce și-au împărțit iar lumea, plănuind cât să înhațe
Fiecare, din cea halcă retranșată, după zufă,
Timp ce noi priveam manevra și eram așa, cam tufă,
Fraieri, bre, de kinogramă, ne lovise-n cap amocul,
Și credeam că fix picase, piste noi, ditai norocul,
Căci, după ce ștabii ceia își trasară iar hotarul,
Am văzut cum, pe schinare, alți gășcari ne-au pus samarul,
Ia, ce-am fost și ce-ajunserăm, ieri ne mai numeam rumâni?
Azi, în lume și pe-aicea, slugi suntem la alți stăpâni,
Și doinim, ca năpârstocii, colo, la Sulimea-n Poartă,
Timp ce purcelușa noastră este, în coșar, cam moartă!
Căci, vai nouă, se-aburcară-n droșca, botezată: UE,
Cozi de toporișcă loco, doritoare să ia m...ie,
Să ne facă de comandă, să jucăm, toți, în piețușcă,
Comedia cioroșistă, demni și liberi ca-ntr-o cușcă!
Ei, și printre ăști fanatici, fără de sămânță-n crieri,
Sunt și șulfe dintr-a acelea care militează-n scrieri
Că e bine ce se-ntâmplă, că suntem niște băftoși,
Și, pe lumea ceelaltă, vom fi,-n păr, la pungă, groși!
Că ei, iaca, sug la țâța ștabilor de pretutindeni
Și nu-i doare nici în fese, nici nu au în chică lindeni,
Ca toți păduchioșii care cred că țara lor, săraca,
Nu mai are-n câmp nutrețuri și la alții muge vaca,
Stăm și ne uităm, ca proștii, cum vin tone de legume,
Și ne cotropesc prin piețe, făcături din lemn și gume,
Nici măcar o amărâtă de pereche de gumare
Nu mai facem pe aice, importăm din lumea mare,
Pentru toate astea, iată, marketul de peste stradă,
Îți oferă ce-ți dorește pofta inimii, grămadă,
Fel și fel de pungi, punguțe, colorate-n fel și fel,
Că, de mesteci ambalajul, tot una-i cu ce-i în el,
Carne manufacturată din bureți și gogoloaze,
Că, după o vreme, frate, numai câlți ies din gău...oaze,
Ce mai, am ajuns, vai nouă, niște vite de pripas,
Că ne-aduse la ruină cioroșiștii, pas cu pas,
Prin urmare și de-aceea, pe toți cei ce-și scârmă-n nară
Să ne înfrumusețeze, cu flori, piatra funerară,
Zic să-i punem, ia, la index, și pă-i mari, dar și micuții,
Chiar de sunt, în circotecă, doar cu rang de cuți-cuți:
Unu-i răspândacul care, fu, mai sus, tras în peniță,
Altul răsfugit în lume, cu steluțe sub altiță,
Încă unul care cântă, într-un par, o odă sumbră,
Altul care, prin americi, se confundă cu o umbră,
Încă unul, care are doar tărâțe-n a lui bilă,
C-a fugit în cap cu pensa ce-a uitat-o Dănăilă,
Dar să nu-l pasăm pe cela care, cu haikuiul lui,
A rupt cuiul limbii, frate, filosof de rit hai-hui,
Ruterist de macadamuri, în pantalonei tip: june,
E candoarea-ntruchipată, cu bărbuță și perciune!
Și-alte lighioane care, spumegă și fac bulbuci,
Eu le zic, pe scurt: băi ăștia, sunteți mici și hăbăuci!
PS:
De ce, pana mea!, toți proștii, îmi stau, scai, de cheutoare
Și nu-și văd de-a lor necazuri, mă ntreb, cu grea mirare;
De ce-n... matca lor maternă!, se cred iambici și troheici,
Și își zic, în a lor barbă, de purii... juveți, acneici,
Că sunt ultra, că sunt foarte, că au coronițe-n frunte
Și-n expresii reșapate, parlesc multe și mărunte;
De ce sar pârleazul inșii, ca treziți subit din transă,
Nu-mi explic, și, pentru asta, stau în loc și, strâmb, jeo pansă!,
I-am lăsat să își frământe neuronii din cătrună
Și să latre, ca smintiții, de cu seară,-n zori, la lună,
Și să ragă, și să urle, chiar, de bucă, să mă muște,
După care, să vâneze și, cu sârg, să mute fuște!
Dar degeaba, geanabeții, își tot freacă-ntruna scrotul,
Muștele nu prea au vlagă, vor să urce mai mult potul,
Poate niște coțofene pe-alde zoo i-ar aduce
În orgasme delirante, în Nirvana mi i-or duce,
Ori, de nu le este, poate, de ajuns nici astă treabă,
Să stea-n fund, pe-un strat de tufe, și s-o ia, intens, la la,
Poate-așa micuții noștri, cu trigonul făcut iască,
Să-și revină din turbare și să se mai domolească,
Mă tot trag de mânecuță, mă tot scuipă și provoacă,
Fincăci, frate, năpârstocii, chef au de-mbrânceli și joacă,
Zici că-s niște țânci de țîță ce se dau în leagăn uța
Și, cu mare pasiune, în nisip își freacă p...ța,
Le comunic pe-astă cale, o concluzie mai dură,
Că, pe rând și câte unul, ca la casa de cultură,
Cu a mea erectă rimă, iacă,-i ut, pe toți, în gură!
În plus, să fim pe felie cu o vastă epopee,
Cum dădu a înțelege un trol din Europee,
Pe-angi, dide, caușescu, sandilău și alți demenți,
Cărora, cu siguranță, ei le sunt bravi asistenți!
Rezumând: pe toți frânarii, cu iubire și mult drag,
În matrița mamei voastre, generos, în grup, vă bag!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Îți faci mari iluzii, răsfugitule! La câtă laude ai pe tine, ești mai subțire ca foița de ceapă. Ai un discurs de absolvent de mecanic auto. Dealtfel, chiar asta spuseși că practici pe-acolo. Mă rog, în spatele hainei civile, pe care-o porți, din consemn. Uneori, cu mare efort, parcă-parcă mi-ai ajunge la vârful unghiei de la degetul mic, al piciorului stâng. Când o să umblu desculț prin curte, o să te las să-mi scoți țărna de sub unghie, să te simți util, să fii și tu fericit. Bineînțeles, comntra-cost, doar nu degeaba! Contra-cost, adică să plătești tu onoarea. Cât privește creșterea găinilor, precis nu ai fi-n stare niciun ou să găsești în cuibar. Poate pe-ale cocoșului, când o să-l cauți prin cutare loc. |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2019-03-13 19:48:25 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Buburicea, singura chestie la care peia imi da clasa e cresterea gainilor.
|
|
|
|
Postat
de catre
Euro peea la data de
2019-03-13 19:27:27 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ioan peia, astea sunt doar umilintele la care te-am spus pe tine, personal. Te-am umilit intelectual de ti-am tufut directia. Ceva concret insa ai? Vreun link, vreun blog, vero postare pe FB, ceva, in care eu sa-mi fi injurat poporul si tara? Daca nu poti veni cu vreo dovada, o sa iti aduc eu dovezi ca injuri si faci idiot poporul nostru, tradator de tara mic si pervers ce esti!
|
|
|
|
Postat
de catre
Euro peea la data de
2019-03-13 19:25:53 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Uică cu minte pitică
Pune numai piedică
La talentul de mai sus
Neavând nimic de spus
Peia îți dă mereu clase
Și nu vrea ca să te lase
Să te de dai ceva mai mare
Când de fapt ești arătare
Un popă fără valoare! |
|
|
|
Postat
de catre
Mihail Buricea la data de
2019-03-13 19:16:17 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
expozeu |
|
|
|
Postat
de catre
Mihail Buricea la data de
2019-03-13 19:03:24 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Un expoziție al unui intelectual autentic, scris cu talent rar întâlnit pe aici, chiar dacă, dintr-o revoltă justificată, sare la gâtul celor ce-l ataca furibund! |
|
|
|
Postat
de catre
Mihail Buricea la data de
2019-03-13 18:57:49 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Bine, mă, ăsta cu slăbuțu, du-te și înalță-ți statuie în parcul din Militari, ca să afle cartierul ce versificator de geniu ești tu. |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2019-03-13 17:24:08 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Pe ceea ce ești, pe ceea ce faci, pe ceea ce spui, degeaba încerci să te mai ascunzi după dește, bibicule, va veni vremea să dai socoteală pentru bicisnicia care te-a animat și te animă. E materia, cu ghiotura, care te dă-n gât. Numai eu cât am adunat și am pus deoparte. Sau crezi că, dacă negi, cum face mincinoasa neamului, gata, faptele se șterg de la sine? |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2019-03-13 17:22:17 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ioan peia, in cazul meu pe ce te bazezi can sustii ca as fi transfug, securist si ca mi-as injura tara si oamenii din ea? |
|
|
|
Postat
de catre
Euro peea la data de
2019-03-13 17:14:40 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
slăbuț, fără mișto ți-o zic, întristător de slab. suburban și plin de clișee. plus vorbe din alea, cică de duh, cu mare forță de expresie, care, schimbate (de voie de nevoie) în puncte de suspensie rămân frecție la picior de lemn. acu vreo 10 ani, cel puțin în underground, erai bun, acu te-ai prostit. mă rog, asta e. vot de încurajare. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2019-03-13 16:43:48 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Da, mă slugilor-transfugilor, numai înjurăturile voastre, îndreptate înspre țara asta, și oamenii ei, sunt duioase ca parfumul crinilor, iar scuipiciurile, zvârlite din gurile voastre otrăvite, sunt niște fulgi diafani, de zăpadă. |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2019-03-13 16:24:26 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
cum zicea dl emanuel cristescu? insectarizare?
neah, nici pomeneală! e mult mai mult! e, de fapt, un fel de serviciu de ecarisaj ceea ce faci tu aici, ioane! ai, de la mine, trei stele plus un vot.
și, bineînțeles, aștept, cu drag, ca echipa de zgomote să înceapă să sufle, vârtos, din vuvuzele. |
|
|
|
Postat
de catre
adrian mihai la data de
2019-03-13 16:22:41 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Frustrari cu duiumul si injuraturi ca la usa cortului/cotetului. Nu le voi semnala pentru a nu-mi vedea din nou nivelul scazut la 10. |
|
|
|
Postat
de catre
Euro peea la data de
2019-03-13 14:40:27 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|