|
|
|
|
|
|
|
|
|
Fundamentele teoriilor relativității |
|
|
Text
postat de
Mihail Buricea |
|
|
Ce este Teoria relativităţii?
Ce legături are Teoria relativităţii cu spaţiul şi timpul?
Ce va putea aduce această teorie pentru pământeni?
Mecanica clasică, fundamentată şi dezvoltată de Isac Newton, consideră că timpii, distanţele, masele, energiile şi cantităţile de mişcare ale unui eveniment, măsurate de doi observatori, situaţi în sisteme referenţiale diferite, aflate în mişcare unul faţă de celălalt, au aceleaşi valori şi se supun aceloraşi legi fizice. In filozofia bazată pe mecanica clasică, distanţele şi timpii sunt categorii filozofice imuabile, indiferent de sistemele referenţiale inerţiale de unde sunt observate şi măsurate.
Trecerea de la un sistem de referinţă în alt sistem de referinţă, aflat în mişcare faţă de primul, se face, în mecanica clasică, prin intermediul relaţiilor matematice, cunscute sub numele de transformările lui Galilei.
Apariţia şi dezvoltarea teoriei electromagnetismului, a condus la deducerea, de către Maxwell, a ecuaţiilor matematice diferenţiale, care-i poartă numele, a căror rezolvare determină caracteristicile de bază ale propagării undelor electromagnetice în timp şi in spaţiu. Einstein a observat că transformările matematice ale lui Galilei, nu mai sunt valabile pentru propagarea în timp şi în spaţiu a undelor electromagnetice, la trecerea dintr-un sistem referenţial inerţial în altul, aflat în mişcare fată de primul. Pentru a putea compatibiliza legile electromagnetismului cu mecanica clasică, Einstein a postulat că viteza undelor electromagnetice, deci şi a luminii, măsurată de doi observatori, aflaţi în sisteme referenţiale inerţiale diferite este aceeaşi. Acest postulat revoluţionar pentru fizică a şi fost verificat experimental prin măsurarea vitezei propagării luminii în sensul mişcării de rotaţie si în sensul invers mişcării de rotaţie ale pămantului, obţinându-se aceeaşi valoare (300.000 km/s).
Acest postulat, verificat şi în practică, l-a determinat, pe Einstein, să reformuleze, in 1905, toate conceptele fundamentale ale fizicii: timpii, distanţele, masele, energiile şi cantităţile de mişcare ale obiectelor aflate în mişcare, în revoluţionara teorie a relativităţii restrânse. Conform Teoriei relativităţii restrânse, obiectele aflate în mişcare devin mai grele pe direcţia de mişcare şi deci mai dense, iar timpul se scurge mai lent pe ceasurile aflate în miscare, adică timpul se dilată.
In această teorie o cantitate de mişcare este asociată vitezei luminii, viteza luminii devenid astfel limita vitezei in univers, atât pentru obiecte cât şi pentru informaţii. Masa si energia devin, astfel, echivalente, după celebra ecuaţie a lui Einstein, E=m*c*c, unde m este masa, c viteza luminii iar E energia unui obiect aflat în mişcare cu viteza luminii. Această echivalenţă trebuie înţeleasă în sensul transformării masei în energie şi a energiei în masă. Dupa teoria relativitaţii restrânse, două evenimente care par simultane unui observator dintr-un anumit sistem referenţial, apar că se desfăşoară în momente diferite de timp, unui alt observator, aflat într-un alt sistem referenţial care se deplasează cu o anumită viteză în raport cu primul.
Matematic, teoria relativităţii restrânse este descrisă de transformările Einstein-Lorentz. O limită importantă a relativităţii restrânse este determinată de neglijarea efectelor câmpurilor gravitaţionale asupra obiectelor aflate în mişcare într-un sistem referenţial inerţial, care se deplasează cu o anumită viteză faţă de un altul.
Teoria relativităţii generalizate, formulată în 1916 de Einstein, introduce in teoria miscării obiectelor, influenţa inevitabilă a câmpurilor gravitaţionale, neluate în seamă până atunci în fizică. Teoria relativităţii generalizate are ca postulat de bază faptul că în prezenta masei şi energiei are loc curbarea spaţiului, curbare care influentează traiectoria obiectelor aflate în mişcare, inclusiv a undelor electromagnetice, în consecinţă, şi a luminii. Acest postulat a fost verificat experimental prin observarea curbării traiectoriei luminii în apropierea "găurilor negre" din Univers. Reamintesc că o "gaură neagră" este o concentrare imensă de masă, a cărei gravitaţie tinde la infinit. Nicio gaură neagră nu poate fi văzută, deoarece absoarbe totul din jur, masă şi energie, fără să mai emită masă sau energie spre exterior.
Ca o consecinţă, realizarea deformării spaţiului, prin curbare gravitaţională, ar putea fi cheia călătoriei spaţiale spre locuri aflate la mii de ani lumină, sau de ce nu, în trecut şi în viitor.
Teoria relativităţii generalizate este de fapt o teorie geometrică care utilizează formule şi relaţii matematice ale geometriei diferenţiale şi ale tensorilor şi poate fi folosită pentru conceperea unor modele matematice ale creearii şi expansiunii Universului şi, de ce nu, pentru călătorii în spaţiu, la mii de ani lumină, sau în timpul trecut sau viitor.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Păi e normal să nu vrei să răspunzi! Că n-ai avea ce, fiinţă extraordinară!
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-24 14:30:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Peia, n-am de gînd să-ți mai răspund flecărelilor;obișnuiește-te cu gîndul!
p.s.bag seamă, că încălcași și tu(a cîta oară?!) regulamentul! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2018-03-24 13:50:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Nu te-am văzut deloc protestând faţă de postările rădulesciene, de nuanţă haştagistă, Zegheşane, care nu aveau nici în clin, nică în mânecuţă cu literatura. Sau ţi se trezeşte simţul "gnoseologico-literaturnic" numai la momente speciale?
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-24 13:35:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mihail Buricea ai încălcat regulamentul, informează-l, asta pe dl.Corbu, informatorule! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2018-03-24 12:30:08 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
flecăreală inutilă;ceea ce voiam să arăt era că textul e unul cu hibe din p.d.v. informațional,care n-aduce nimic îîn plus față de ceea ce poți afla într-un manual de fizică de liceu și că contribuția autorului este nulă.de unde concluzia că nu-i un text literar în sens larg, să zicem gnoseologic și că nu ar fi trebuit publicat pe un text literar. |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2018-03-24 11:08:49 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Păi? Vezi că ştii?
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 23:55:17 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
mai mult ne explici tu, că ești mai deștept. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 23:53:53 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mai mult, tăticu. Asta este explicat şi sus, de către dom Buricea.
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 23:52:30 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
povestea semnelor e că masa și energia sunt cam totuna. două forme de existență ale materiei. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 23:51:29 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vai!
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 23:51:07 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
iar nu te-ai prins. oi fi eu prea sibilinic.
|
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 23:49:06 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dacă nu, aşteptaţi pisoadele umrătoare ale Cuanticii. Voi încerca, în explicaţii cât mai simple şi în expresii cât mai abordabile, să povestesc aceste lucruri - da, să povestesc, să mă înclin oleacă şi spre literatură.
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 23:47:47 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ne vârârăm la găuri negre acu! Nu. Explicaţia relaţiei dintre cei trei termeni ai egalităţii. Care e?, că e simplu. Povestea semnelor.
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 23:44:37 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
a, și despre anumite curburi ale liniilor de câmp din apropierea lor. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 23:37:28 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
pot vorbi despre atracția găurilor negre. nimeni nu scapă de găurile negre. restul mă depășește. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 23:36:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Rădulescule, văd că fratili tău siamez a amuţit când i-am cerut să dea o explicaţie acestor trei semne puse în relaţie: E= mc2!
Văd că venişi şi tu, ţanţoş, să te dai rotund. Zi-ne şi nouă acilea ce vor să spună cele trei semne. În afara explicaţie dlui Buricea, care e, ca să zic aşa, standard. Analizează, cum ar veni, implicaţiile formulei lu herr Einstein, mai pe-nţeles.
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 22:55:35 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ok, multumesc ! |
|
|
|
Postat
de catre
Mihail Buricea la data de
2018-03-23 22:48:53 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
corectează "creerii" și ne-mpăcăm. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 22:46:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Apreciez ce ai scris, poate fi un inceput de reconciliere !
|
|
|
|
Postat
de catre
Mihail Buricea la data de
2018-03-23 22:34:08 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
așa o fi, că prea zici cu foc. o să-ți dau o steluță. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 22:31:18 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
N-ai inteles ca un individ, indiferent de valoarea sa, daca are un caracter mizerabil ca al tau este detetestat !
Provoici, prin interventiile tale cu rea credinta, scarba ! |
|
|
|
Postat
de catre
Mihail Buricea la data de
2018-03-23 22:15:43 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
zău? |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 22:09:04 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Bai stefanescule, regulamentul nu-ti mai permite sa te adresezi cu nea. Tot magar ramai, mi-e scarba de prezenta si interventia ta aiurea ! |
|
|
|
Postat
de catre
Mihail Buricea la data de
2018-03-23 22:03:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
profesore nea Buricea, după ce-ai să calculezi viteza luminii prin țuică, vezi aici "m este masa, c viteza luminii iar E energia unui obiect aflat în mişcare cu viteza luminii" - fals, nu contează dacă obiectul se mișcă sau nu. mai vezi "l-a determinat, pe Einstein", "creerii", etc. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-03-23 21:59:09 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Singurul lucru care i se poate reproşa expunerii dlui Buricea este păstrarea limbajului de strictă specialitate. Astfel că pentru cel care deja cunosc cum stau lucrurile, nu e o noutate. Esenţial este ca anume acei aflaţi cumva în afara fenomenului să poată pricepe câte ceva. Ori, în cazul ăsta, trebuie să încerci a transla discursul în zona expunerii simplificate, să faci din asta o poveste, cât de cât digerabilă.
Pe cât posibil.
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 21:24:02 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cât priveşte valoare exactă, exactă a vitezei luminii, nici ca tine nu e, fraiere, că trebuie să precizezi că atâta e în vid. Altfel, ea diferă, funcţie de mediul prin care se propagă. Deasemenea, că variază cu un grad de aproximare de 10 la minus 14, funcţie de lungimile de undă ale diferitelor culori componente. Dacă ai habar cum vine asta. Aşa că se obişnuieşte, prin aproximare, să se rotunjească la 300 000 km/s, pentru că nu e o mare eroare, şi-i uşor de memorat. Numai nişte pedanţi, care vor să-şi afişeze deşteptăciunea găunoasă, reproduce valoare asta.
Dar dacă tot te dai savant, ia zi-mi şi mie cum e cu spectrul luminii şi de unde până unde se întinde. care-i diferenţa dintre corpul complet alb şi cel complet negru? Şi ca o chestie implicită, câte nuanţe de culori sunt?
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 21:11:18 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
”E=m*c*c” este, domnule Recheșan, același lucru cu ”E = m x c2” Dacă citim, evident, ”C2”ca fiind ”c” la pătrat. Însă modul de scriere propus de către dumneavoastră poate genera confuzie ”c2” putând fi înțeles ca ”doi ori c” În timp ce modul de scriere propus de domnul Buricea nu poate genera nicio confuzie.
Este uzuală exprimarea ”viteza luminii este de 300.000 km/s” Pentru un articol de popularizare cum este acesta ar fi excesiv să fie menționată valoarea ”exactă” a vitezei luminei.
Scrierea propusă de dumneavoastră (R a b − 1 2 R g a b = κ T a b)poate produce confuzii. Din păcate spațiul europeic nu permite scrierea cu indici, puteri, etc. |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2018-03-23 21:06:26 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Lasati-l domnul Peia, se crede stiitor si in aceste domenii la care mintea lui nu este in stare sa inteleaga nimic.
Cauta nod in papura. Habar nu are ca
E=m*c*c este acelasi lucru cu masa inmultita cu viteza luminii la patrat.
E bolnav acest postac !
|
|
|
|
Postat
de catre
Mihail Buricea la data de
2018-03-23 20:59:30 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
De ce, măi deşteptule? Tu cum ai scri-o? Ca aici?
Ca să copiezi nişte formule de pe ici, de pe colo, păpoate oric efraier. Da ia să-mi explici tu, în intrepretarea ei profundă, ce spune această lege, dacă tot faci pe tine ca un savant de circ.
Hai, să te-aud...!
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2018-03-23 20:51:20 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Si daca tot ai pomenit de cimpul gravitational, puteai sa amintesti si de ecuațiile (de câmp ale) lui Einstein:
R a b − 1 2 R g a b = κ T a b . |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2018-03-23 19:40:22 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
iar valoarea exacta de avitezei de propagare a luminii in vid, este de fix 299 792 458 m/s, domn doctor in stiintele calculatoarelor! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2018-03-23 19:35:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
E = m x c2 !!! ce naiba, nea buricea esti ditamai proful de stiintele calculatorului si nu stii sa scrii ocrect cea mai celebra formula matematica! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2018-03-23 19:32:17 |
|
|