|
|
|
|
|
|
|
|
|
Iubita mea, te-aștept la marginea pădurii |
|
|
Text
postat de
Mihail Buricea |
|
|
- Din visele tinereții
Iubita mea, te-aștept la marginea pădurii
Să vii călare pe un cal înaripat
Să te scufunzi cu mine-n inima naturii,
Să ne iubim fantastic pe un verde pat
Iubita mea, aș vrea ca să rămâi cu mine
Pe luciul fermecat al mării fericirii
Să navigăm, damnați, în barca cu destine
Apoi să ancorăm în golful amintirii
Iubita mea cuprinsă-n mrejele tăcerii
Aș vrea să contemplăm curburile albastre
Ca să putem găsi, în numele plăcerii
Un loc miraculos încununat de astre
Iubita mea, aă vrea să fii înflăcărată
De focul nesfarșit al marelui amor
Să mi te lași mereu abandonată
Ca să plutim în Universul trecător
Iubita mea, grbește-te la întâlnire
Că valurile fericirii nu așteaptă
Le poartă uraganul timp spre năruire
Iar noi, învinși, vom naviga pe-o mare moarta
Așa ca eu te-aștept să vii fermecătoare
Călare, dacă vrei, pe dorul meu din vis
Să ne-afundăm, pe veci, în lumea viitoare
Și prin iubire să intrăm in Paradis
Din volumul Sub stele trecătoare |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|