|
|
|
|
|
|
|
|
|
Operație pe cord deschis |
|
|
Text
postat de
Florentin Sorescu |
|
|
Să vedeți tărășenie, fraților, că m-au apucat nostalgiile. Și-mi zic, ia hai tu o țâră prin locurile prin care ai copilărit. Adică la Spitalul de Chirurgie Plastică și Reparatorie, se-nțelege. Ce mai, a fost frumos. M-am plimbat ca un ou printr-o găleată, am revăzut locurile în care m-au disecat adânc. Prea multe nu păreau schimbate afară de lift. Parcă arată altfel acum, mult mai modern. Dar oamenii, aceiași, chiar dacă ăștia tineri au luat locul celorlalți. S-a schimbat ambalajul, dar au rămas metehnele.
Mă vede o asistentă că fotografiez coridoarele, uși, scări, cărucioare, tristeți și bureți.
- Dumneavoastră - zice - ați venit la cineva în vizită?
- Niet! îi zic. Am venit mânat de nostalgii. Știți, eu aici am copilărit.
- Sigur nu vreți să vă operați? îmi zice ea.
- Parcă îmi vine așa o poftă, dar îmi lipsește determinarea.
- Dar de ce faceți poze? continuă ea pe un ton înțepat.
- Ca să le pun pe rană! îi răspund. Pardon, în ramă.
- Stați să vorbesc cu domnu doctor! zice ea nemulțumită.
Și vine domnu doctor, unul tinerel.
Reîncepe același dialog, că dacă am venit la cineva în vizită.
- Nu! îi răspund.
- Și nici nu vă operați?
- Caregoric nu! îi răspund, ca să mai schimb discursul.
- Știți câ nu aveți voie să fotografiați, nu? Este INFRACȚIUNE. Noi suntem ai SRI-ului.
- Oți fi, îi răspund, dar eu am fost internat aici. Cam de pe la 5 ani am tot venit. Și pe deasupra fac parte și din statul paralel...
- Atunci de ce nu vă duceți la Numărul 9, zice el... Ăia vă lasă să faceți ce doriți...
- Păi cu Numărul 9 am început! îi răspund. Ei m-au trimis aici. Cică de la spitalul ăsta mi s-au tras toate ponoasele. Adică bolile sufletești. Știți dumneavoastră, deși sunteți cam tânăr ca să știți.
- Eu v-aș recomanda totuși să vă operați. Nicăieri nu te simți mai acasă decât pe masa de operație.
- Aici cam aveți dreptate! îi răspund. Și poate găsiți dracului vreo formulă să nu mă mai recunosc când mă trezesc. Și poate reparați și liftul ăsta. Și oamenii ăștia din care nu mai înțeleg nimic. Și țara asta care se prăbușește sigur și lent sub masca de eter, întocmai ca un pacient. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mulțumesc, Radule, mulțumesc, domnule Atanasiu! |
|
|
|
Postat
de catre
Florentin Sorescu la data de
2018-01-20 22:35:54 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Și țara asta care se prăbușește sigur și lent sub masca de eter, întocmai ca un pacient.
Cu fraza asta o să-l manipulați și pe apropitar. Aș mai adăuga un cuvînt după pacient - fericit.
Felicitări!
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2018-01-20 17:43:59 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
unul dintre cele mai bune texte pe care ti le-am citit. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2018-01-20 16:14:58 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23952 |
|
|
Comentarii:
120073 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|