PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Z I D U L Text postat de Gheorghe Rechesan Z I D U L Domnul Ion Borcu şi-a făcut zid. S-a săturat să audă tot timpul rudele, amicii, vecinii zicîndu-i:,,ce dracu, măi Ionele, eşti intelectual şi nu ai încă un cont pe FB, un perete acolo, numai al tău, unde să-ţi afişezi pozele, sentimentele, opiniile şi evenimentele?!” Mare admirator al mareşalului Antonescu, omul nostru nu putea să accepte un perete pus la dispoziţie de către Zuckenberg şi acoliţii săi. Şi-a suflecat mînecile, a scuipat în palme şi s-a apucat de muncă decis să ridice un zid, unul solid şi concret, din cărămizi trainice. Înainte de 89 domnul Borcu funcţionase ca referent tehnic gradul doi la I.P.P.I. (institutul de planificare şi perfecţionare a industriei) aşa că e de la sine înţeles că a procedat într-un mod profesionist. Întîi a executat un desen la scară a viitoarei construcţii, cu toate detaliile tehnice necesare. Pe urmă s-a deplasat pe amplasament, în spaţiul din casa scării blocului în care locuia şi a trasat cu cretă conturul viitorului zid. Nea Costache, pensionar m.a.p.n. l-a chestionat curios: ,,Ce faci acolo, măi, Nelule, planifici ceva?” ,, Da, a răspuns el preocupat, mă conectez şi eu la mapamond!” N-a lăsat nimic la voia întîmplării. A obţinut semnăturile necesare de la asociaţia de proprietari explicînd tuturor că ridicarea edificiului era de interes public. S-a opus numai şeful comisiei de cenzori, unul Tănăsache, un liberal pîrît, cu dosar la securitate, dar a fost rapid anihilat, în mod democratic, fireşte: ,, Nu există nicio lege, a explicat domnul Borcu, care să-mi interzică în mod expres ridicarea unui zid pe terenul de sub imobil aflat în cotă parte indiviză!” Tănăsache a fost de altă părere însă, ca să nu se ajungă la Curtea Constituţională, ceilalţi locatari l-au exclus pe contestatar din comitetul de asociaţiei de proprietari, iar Borcu şi-a început lucrarea. Preocupat de ţelul său şi-a investit toate economiile ca să ridice un edificiu durabil şi reprezentativ, fiecare cărămidă aşezată de el avînd o denumire şi o semnificaţie precisă. La baza construcţiei a aşezat o bordură solidă din beton, botezată ,,cărămida solidarităţii umane”. O găsise în iunie 90’ în piaţa Universităţii lîngă un rondou plantat cu panseluţe şi şi-a zis că-i păcat să rămînă neutilizată. A doua cărămidă, una veche, interbelică, a fost cea a ,, dialogului social” şi provenea din demolarea halei Matache Măcelaru. O cărămidă refractară reprezenta ,,progresul democratic”, iar un bolovan neprelucrat, scos din albia Dâmboviţei ,, egalitatea de şanse “ Zidul perfect constituţional a fost desăvîrşit cu cărămizile ,,justiţiei imparţiale”. Din păcate, ajungînd cu bugetul la fundul sacului, domnul Borcu a fost silit să folosească materiale ieftine, artizanale, din lut, uscate la soare, confecţionate de nişte antreprenori de origine indo-europeană din Ferentari. A zugrăvit totul în albastru cobalt , culoarea standard a uniunii europene (în viaţă trebuie să mai faci şi compromisuri) şi, după ce a fixat pe coama zidului un şir de cioburi din sticlă şi nişte sîrmă ghimpată, simboluri ale spiritului civic şi ale identităţii naţionale menite să descurajeze raidurile nocturne ale motanilor vagabonzi, şi-a contemplat mulţumit opera. ,, Ia să-l văd eu pe ăla care mi-ar putea egala visul în domeniul relaţional concret, nu de-a surda, virtual!” Din păcate, protestatarii acţiunii sale nu au întîrziat să apară. Întîi, animalele de companie, dar şi cele fără stăpîn, cîini şi pisici, au început să-şi marcheze teritoriul sau să-şi manifeste direct dezacordul vis-a-vis de inedita formă de socializare, taman pe interfaţa domnului Borcu. Pe urmă, puştii au găsit de cuviinţă să mîzgălească zidul cu tot soiul de desene obscene şi de mesaje nihiliste: ,,andreea plus sorin egal love”, mătai curvă” ,, m…e dracnea “ şi altele de acest fel. Spaţiile libere dintre cărămizi au fost umplute cu bileţele, asemenea celor din zidul Plîngerii de la Ierusalim. Ele cuprindeau doleanţele locatarilor din bloc dar şi a celor care treceau pe acolo, ocazional. Cei mai mulţi deplîngeau moralitatea celor aleşi să-i conducă (preşedintele asociaţiei de locatari, adminstratorul, comisia de cenzori) şi ameninţau că vor dărîma orice construcţie arbitrară care le îngrădeşte libertatea de exprimare şi accesul la cutiile poştale. În scurt timp zidul a devenit locul preferat al indignaţilor de orice fel, care consumau seminţe şi băuturi alcoolice lîngă edificiul domnului Borcu. Tanti Maricica, persoana autorizată să efectueze salubrizarea spaţiilor comune ale blocului, a fost la rîndu-i indignată: ,, Domnu Ionel, ce naiba, te credeam om serios şi cînd colo dumneata faci jocul golanilor şi-a derbedeilor!” ,, Doamnă, a sărit constructorul zidului, eu, ateu convins şi liber cugetător, mă jur în fața Conștiinței Universale și a propriei mele conștiințe că nu am nicio altă motivație, interes ori, doamne ferește, vreo influență exterioară în ceea ce fac şi spun, în afară de propria mea convingere, bazată pe argumente, privind perceperea adevărului!” ,, Ia mai lăsă-mă cu lozincile, nene, că m-am săturat să şterg colidoru de caca şi de pipi...nu ştiu ce ai de gînd cu păretele ăsta dar io zic că nu-i sănătos să te pui de-a curmezişul legilor!” ,, Vom reforma justiţia, vom institui domnia legii, vom democratiza instituţiile scoţîndu-le de sub tutela politicienilor, statul de drept va deveni o realitate!” ,, Pînă una alta, io dau cu mopul şi mătur toate mizeriile, nu matale! “ Cel mai inedit protest a fost cel al lui Smarandache, un exhibiţionist binecunoscut în cartier. Acesta, îmbrăcat în costumul lui Adam, s-a postat în faţa zidului şi a prins să scandeze: ,,Ne-aţi luat flanela şi chiloţii şi ne regulaţi ca hoţii!” Mult mai agresiv a fost Tudorache, un monarhist moderat care l-a ameninţat că-i dărîmă zidul fiindcă alaltăieri, în zi de doliu naţional, domnul Bolcu a afişat pe zidul său un portret al mareşalului. ,, Regele e un trădător, a explicat el celor care asistau la polemica lor, nu-i recunosc niciun merit înafara faptului că ne-a vîndut ruşilor!” Ieri, mod cert indignat de protestul magistraţilor, a luat o pensulă şi a scris cu vopsea roşie pe zid: ,,Toţi procurorii şi procurorii care fac grevă ar trebui băgaţi la pîrnaie. În locul lor să vină judecătorii pensionaţi, că ăia ştiu meserie. Să se angajeze şi magistraţi străini, de unde s-or găsi, chiar şi din China, care să-şi facă treaba cu un translator lîngă ei. Că aşa făceau şi strămoşii noştri: Pereat mundus, fiat justiţia!” În cele din urmă, aşa cum notează Antonio Gramsci, filosoful său preferat ,, omul este suma tuturor acţiunilor sale”. Asemenea meşterului Manole, domnul Bolcu şi-a îngropat în zid speranţa unei societăţi democratice. În acest scop tencuieşte zilnic cărămizile din paiantă ale justiţiei, nădăjduind că lumea îi va fi, pînă la urmă, recunoscătoare. Pînă atunci are în minte încă un proiect similar: ridicarea, perpendicular pe transversala zidului, a unei bariere solide care să împiedice accesul reprezentanţilor statului paralel. Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   da, ai dreptate.mi-a pierit cheful să fac mișto,să dau la gioale, unuia altuia, pt simplul motiv că se fac singuri de rîs, iar în timp ce o scriam mă gîndeam că aș fi putut scrie un text valabil, serios cu un tip care ridică un zid.   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2017-12-19 21:48:55               cam blândă, totuși vot și steluță.   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2017-12-19 20:42:57               Florentine,teoretic ai dreptate dar pledezi pt o cauză pierdută; cred că te-ai convins și singur că nu prea se mai face literatură pe-aici.   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2017-12-19 17:43:30               Ce-ai, bre, iar te-a apucat? Bun și zidul ăsta la ceva, măcar ti-a servit ca inspirație. Lași prietenie/i de-o viață pentru o nebunie de moment? Singurul mod în care poți câștiga este să comunici, nu te-ai prins? Problema noastră cea mai acută de acum nu constă în faptul că gândim și credem diferit (asta nici nu este, în fapt, o problemă), ci că nu ne mai ascultăm unii pe alții. Construim ziduri în jurul nostru și uităm să punem ferestre. După care ne mirăm că nu ne mai aude/ascultă nimeni.   Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2017-12-19 17:39:43               patroane, domn profesor, de ce să nu recunoaștem că-n acest moment Europeea e o fundătură, un fel de arhivă prăfuită a ambițiilor literare a cîtorva sute de amatori(printre care mă număr, fără orgolii deșănțate)de literatură,și-atît; nimeni nu mai citește nimic înafara luărilor dvoastră de poziție și a reacțiilor cîtorva nostalgici atinși iremediabil de febra gloriosului trecut.textele pe care le retrag ar putea fi prelucrate sau postate aiurea, e un risc pe care mi-l iau.cred că las cronicul măririi și decăderii lavrei bleu, acele înjghebări textuale nu-și pot avea locul decît aici.   Postat de catre Daniel Petrescu la data de 2017-12-19 17:37:05               PS. Fără PS.   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2017-12-19 17:02:04               Nț! Pe tezele lui statu palmă barbă cot. Puse în evidență în cadrul prolegomenelor privind spontaneitatea organizării perene a vidului existențial. PS. De ce nu tratați subiectul cu umor? Mai sublimați-vă nemulțumirile în câteva texte bune și lăsați naibii textele la locul lor. Că nu vă cer mâncare. Și nici măcar dracnea nu vă pretinde impozite. Și, după un timp, când vă trece furia, le găsiți tot acolo. Parol d'honneur! E o sugestie sau o rugăminte. Care, știu, în fața amnbâțului, nu face nici doi bitcoini! Despre vreun Armistițiu, ceva ce să zic! Mi-e să nu pățesc precum patriotele! Da ce vă cășună domle pe politichie? Păi fără politichie mai zugrăvea Nenea, frumusețe de personagii care mai de care mai pitoresc?   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2017-12-19 17:00:24               p.s.pe ce vă bazaţi cînd afirmaţi c-aş fi îndoctrinat,manipulat? pe tezele lui dracnea dosar spălat sau pe discursul ambiguu al lui moliceanu-harem?   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2017-12-19 15:18:09               domnule C. stimabile apropritar de sait prezumtiv literar, singurul meu ambîţ a fost să vă demonstrez că europeea trebuie să rămînă un spaţiu literar(cu toată spoiala ei eco);n-am reuşit,aşa că îmi şterg urmele de pe-aici.cît despre gluma de mai sus, mărturisesc, n-am putut rezista tentaţiei să vă mai pun o dată oglinda în faţă...honni soit...etcetera.   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2017-12-19 15:16:27               Ha, ha, ha, ha... De asta nu mă supăr eu pe timișoreanul hașrezist și bine îndoctrinat (eufemism de la manipulat) de către statu palmă barbă cot! O fi cu cratimă? Că e cam mult de la școală! Bine ați revenit maestre. Da nu-i păcat că v-ați șters din texte? Și cu ele s-au dus pe apa sâmbetei și o groază de comentarii... Păcat, mare păcat. Da ce să faci? Când e vorba de ambâț, Timișoara-i fruncea! O singură mare rugăminte. (am scris-o pe un bilețel și am strecurat-o printre cărămizile zidului ecoplângerii!) Data viitoare, când vă supărați, ca managerul pe sat, cruțați bre vorbele lipite pe zid. Că nu v-au făcut niciun rău. Dar dacă asta vă face bine, renunț și la rugămintea asta. Are cineva ceva spoială sinilie să mai repar o țâră la zid?   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2017-12-19 15:05:03	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23945 Comentarii: 120070 Useri: 1426
ADMINISTRARE