FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Cui protest? (partea a II-a)
Text postat de Cristian Vasiliu


13. O (încercare de) analiza a propunerii de modificare a articolul 297 alin 1 din C.P. (din Ordonanța 13)

A intra într-o analiză de fond şi de formă a articolului din CP ce vizează abuzul în serviciu (şi a propunerii de modificare a acestuia) este o aventură pentru orice profan. Cum însă tocmai articolul 297 a fost scânteia unei incendieri neroniene a socialului şi politicului, efortul înţelegerii evenimentelor este zadarnic fără efortul – onest – al înţelegerii articolului 297. Cheia de boltă a întregului eseu o constituie valoarea de dreptate pe care acest articol o conţine, precum şi constituţionalitatea sa, dincolo de orice interpretare şi de orice acţiune a vreunei părţi implicate.

(Notă: Pentru cazul în care o interpretare este necesară, vom credita totuşi opiniile exprimate de CCR).

13.1. Textul O.U.G. 13

Ofer spre comparație textul articolului 297 alin. 1 în forma actuala a C.P. şi în forma propusă prin fosta Ordonanță 13:

Cod Penal în vigoare: ”CAPITOLUL II / Infracţiuni de serviciu / Art. 297/ Abuzul în serviciu: (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Ordonanța 13/2017: „Abuzul in serviciu / Art. 297: (1) Fapta funcționarului public care, in exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință, îndeplinește un act prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplinește un act prevăzut de dispozițiile exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei ori o vătămare grava, certa şi efectiva a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile in vigoare, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda”.

13.2. Decizia CCR 405/2016

Trebuie punctat încă de la început faptul că articolul 297 din C.P. a făcut şi în trecut subiectul unei controversate decizii C.C.R. (15.06.2016).(Aproape) toate răspunsurile la criticile de fond aduse ordonanței sunt conținute în aceasta decizie.

(Notă: De altfel chiar nota de fundamentare a ordonatei 13 pornește de la respectiva decizie C.C.R.. (vezi Cap 16) şi de la necesitatea de a pune în acord C.P. cu decizia C.C.R.-ului)

Despre necesitatea punerii în acord a abuzului în serviciu cu decizia C.C.R. nr. 405/15 iunie 2016 a scris Preşedinta UNJR Dana Gîrbovan:

„Un stat de drept presupune, prin definiție, respectul față de lege. Iar legea fundamentală, Constituția adică, spune că deciziile CCR sunt obligatorii, ceea ce înseamnă că legile neconstituționale – chiar parțial – trebuie puse în acord cu Constituţia, exact prin prisma considerentelor reținute de Curtea Constituțională.
Prin Decizia 405 /15 iunie 2016, CCR a motivat cum trebuie definită infracțiunea de abuz în serviciu pentru a fi în acord cu Constituția.
În decizia CCR se identifică trei puncte distincte ce trebuie avute în vedere de legiuitor în redefinirea acestei infracțiuni:
– încălcarea unei dispoziții exprese din lege,
– necesitatea stabilirii unei vătămări grave produse prin infracțiune și
– definirea noțiunii de act, atunci când vorbim de act al puterii judecătorești sau legislative.” (Vezi Cap. 16)

13.3. Legalizarea corupției şi a hoţiei (sub un anumit prag)

Simpla lecturare a textelor de mai sus (combinată cu o minimă cunoaştere a C.P.) înlătură interpretările aberante (dar foarte frecvent întâlnite în mijlocului Străzii): „Se legalizează hoţia sub 200000 RON” sau „Se legalizează corupţia sub 200000 RON”. Atât hoţia (furtul) cât şi corupţia sunt fapte diferite de abuzul în serviciu şi sunt abordate în alte capitole/articole ale CP (neatinse de ordonanţă 13). Iar abuzul în serviciu care aduce făptuitorului orice fel de beneficiu este asociat faptelor de corupţie (conform articolului 13 din legea 78/2000) şi tratat/judecat că atare. Punct.

13.4. Recuperarea prejudiciului

Şi la întrebarea – legitimă de altfel: „Ce se întâmplă cu prejudiciile de sub 200000 de RON şi cu fapta de abuz în serviciu cu prejudiciu de sub 200000?” se poate răspunde uşor. În primul rând o faptă (în condiţiile specifice descrise în textul propus de Ordonanța 13) care nu produce pagube de 200000 nu există ca fapta penală; prejudiciul pe de altă parte rămâne cât se poate de real şi el poate fi recuperat prin căi de ordin civil, administrativ, etc… (Notă: Iată de spune CCR-ul în această privinţă: „Curtea constată că legiuitorul a identificat şi reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecinţelor unor fapte care, deşi, potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale.” (vezi Cap 13.2.))



Singurele critici valide pe fond sunt cele care ţin de: (13.5.) prezenţa pragului de 200000 de RON, (13.6.) reducerea nivelului de pedeapsă pentru Abuzul în Serviciu şi (13.7.) îngustarea spectrului în care fapta este încadrată ca Abuz în Serviciu.



13.5. Pragul

Argumente în favoarea introducerii pragului (pentru definirea abuzului în serviciu ca faptă penală) și explicații cu privire la nivelul pragului propus de 200000 RON.

13.5.1. Decizia CCR

În decizia CCR 405 din 2016 (15.06.2016) se face referire la o poziţie adoptată de Comisia de la Veneţia cu privire la abuzul în serviciu. Astfel, ”Comisia de la Veneţia consideră că prevederile penale naţionale cu privire la abuzul în serviciu, abuz de putere şi expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un nivel înalt”.

Şi alte citate din decizie sunt relevante şi conduc la ideea obligativităţii introducerii pragului (vezi şi Cap Surse pentru mai multe explicaţii):

“Mai mult, nivelul sancţiunilor trebuie să fie proporţional cu infracţiunea comisă şi să nu fie influenţat de considerente şi dezacorduri politice.”

„Anchetele şi sancţiunile penale pot avea un impact semnificativ asupra drepturilor cetăţenilor şi au un efect stigmatizant. Prin urmare, dreptul penal trebuie să rămână întotdeauna o măsură la care se recurge în ultima instanţa. Prin urmare, legiuitorul trebuie să analizeze dacă alte măsuri decât cele de drept penal, de exemplu regimuri de sancţiuni de natură administrativă sau civilă, nu ar putea asigura în mod suficient aplicarea politicii şi dacă dreptul penal ar putea aborda problemele mai eficace.”

“Curtea constată că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanţa de contencios constituţional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive, poate fi o infracţiune de abuz în serviciu”.

„Legiuitorul trebuie să analizeze dacă alte măsuri decât cele de drept penal, de exemplu regimuri de sancţiuni de natură administrativă sau civilă, nu ar putea asigura în mod suficient aplicarea politicii şi dacă dreptul penal ar putea aborda problemele mai eficace.”

13.5.2. Excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului

Însăşi excepţia de neconstituţionalitate ridicată de A.P. conţine argumente în favoarea unui prag în definirea penală a abuzului în serviciu din articolului 297 (în formularea din OUG 13/2017).

"În aplicarea acestui principiul al proporţionalităţii se poate institui chiar şi un plafon, însă în mod gradual în funcţie de gravitatea faptei de abuz în serviciu, nu doar pentru a limita abuzul de putere, dar şi pentru a evita încălcarea drepturilor şi libertăţilor funcţionarilor publici".

"În privinţa exigenţelor materiale de care este ţinut legiuitorul în materie penală, Curtea Constituţională a reţinut că legiuitorul are competenţă de a dezincrimina infracţiuni atunci când nu se mai justifică necesitatea folosirii mijloacelor penale, însă este evident că marja de apreciere a acestuia nu este una absolută".

13.5.3. Nivelul pragului

În C.P. din 2009 pentru definiţia noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" era stabilită suma de 200.000 RON, exact ca în art. 297 propus de Ordonanţa 13. Prin nu-ştiu-ce modificare pragul pentru "consecinţe deosebit de grave" a ajuns în codul actual (http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-183) la 2.000.000 RON. Dacă în OUG s-ar fi trecut sintagma "consecinţe deosebit de grave" nimeni nu ar fi zis nimic (cu excepţia cazului in care cineva nu ar fi aprins nişte fitile), iar pragul ar fi fost mult mai mare. Dincolo de aceste considerente trebuie însă acceptat faptul că legiuitorul (Guvernul sau Parlamentul) este cel în măsură să stabilească valoarea pragului în funcţie de politica penală pe care şi-o asumă. (Notă: Ca o părere personală, păstrarea definiţiei vechi a "consecinţelor deosebit de grave" prin specificarea clară a pragului în Ordonanţă, mi se pare un semn de onestitate).

13.5.4. Alte praguri valorice in alte legi

Praguri valorice sunt stabilite în şi alte legi. (1) În Codul Vamal – art. 270 din Legea 86/2006 se prevede că fapta de contrabandă prin scoaterea sau introducerea în ţară de bunuri sustrase controlului vamal nu constituţie infracţiunea de contrabandă dacă valoarea bunurilor nu depăşeşte 40.000 lei. De asemenea, (2) până în 2015 a existat un prag de 50.000 lei până la care evaziunea fiscală nu constituia infracţiune, ci contravenţie.

(citat din 16.9. - Vezi Cap Surse)

13.6. Reducerea nivelului de pedeapsă pentru Abuzul in Serviciu

Şi în acest caz vom asculta vocea C.C.R.-ului:

“Nivelul sancţiunilor trebuie să fie proporţional cu infracţiunea comisă şi să nu fie influenţat de considerente şi dezacorduri politice.”

„Anchetele şi sancţiunile penale pot avea un impact semnificativ asupra drepturilor cetăţenilor şi au un efect stigmatizant. Prin urmare, dreptul penal trebuie să rămână întotdeauna o măsură la care se recurge în ultima instanţa.”

Ca şi în cazul pragului, îi revine legiuitorului dreptul şi obligaţia de a stabili nivelul sancţiunilor atâta vreme cât nu încalcă recomandările C.C.R..

Spaima că scapă “corupţii” şi „hoţii” este total nejustificată şi oricum ea nu trebuie rezolvată în acest fel. Problema dovedirii că în spatele unui abuz în serviciu se află un furt sau un act de corupţie este problema procurorilor. Doar pentru că nu pot fi aduse probe (din varii motive) în sprijinul dovedirii unor fapte mai grave nu înseamnă că trebuie să creştem pedepsele pentru alte fapte mai puţin grave (şi mai uşor de dovedit). Să luăm următorul exemplu: Un criminal fuge de la locul faptei şi trece stradă printr-un loc nepermis. Este prins, dar nu se poate dovedi decât faptul că a trecut stradă printr-un loc nepermis. Este evident că nu putem modifică C.P.-ul (sancţionând trecerea prin locuri nepermise cu închisoare pe viaţă) doar pentru a nu permite acelui criminal să scape. Să nu uităm că există suficienţi zăpăciţi care trec stradă prin locuri nepermise din neatenţie sau pentru că se grăbesc să ajungă la serviciu. Un principiu de baz[ al dreptului (Vezi cap 4.) sună astfel: „Mai bine scapă 10 vinovaţi, decât să fie pedepsit un singur nevinovat”şi nu trebuie să renunţăm la el doar pentru răfuieli politice sau obiective vremelnice.

13.7. Îngustarea spectrului în care fapta este încadrată ca Abuz in Serviciu

În această privinţa Curtea Constituţională este categorică. În decizie se „constată că dispoziţiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituţionale în măsură în care prin sintagma îndeplineşte în mod defectuos din cuprinsul acestora se înţelege îndeplineşte prin încălcarea legii”.

De altfel chiar în momentul emiterii deciziei C.C.R. (iunie 2016) (Vezi cap13.1) preşedintele Curţii Constituţionale a României de atunci, Augustin Zegrean a ţinut să aducă lămuriri suplimentare: “Avem şi un document întocmit de Comisia de la Veneţia, la cererea Parlamentului European, a Consiliului Europei, nu a UE, pe această temă — reglementarea abuzului de putere, abuzului în serviciu. În toate ţările sunt preocupări în acest domeniu. În Europa, din câte am verificat şi am constatat, mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu sancţionează. Adică nu-l sancţionează cu închisoarea.”



Dacă este înţeles contextul exterior – pentru care ordonanţă 13 a fost doar un pretext – şi dacă fondul ordonanței a fost limpezit (Cap. 13, 13.1-13.7), discuţia despre forma ordonanței devine simplă, iar încercările de manipulare (Vezi cap 14) eşuează. Este evident – din punct de vedere logic – că oricare dintre criticile de formă (vezi punctele de mai jos) nu constituie o argumentație împotriva ordonanţei 13, ci doar – eventual – circumstanţe agravante pentru cazul în care ordonanţa nu ar fi fost justă (din punct de vedere etic) sau nu ar fi fost constituţională. Şi ele trebuie însă tratate şi dezamorsate fără patimă, (uneori chiar presupunând prin absurd că ordonanţa 13 ar fi fost o ordonanţă rea, greşită, imorală, neconstituţională, etc…).


13.8. OUG 13/2017 a fost dată pentru Dragnea

Chiar şi cei mai ezitanţi dintre contestatarii acţiunii Guvernului au vehiculat ideea că „O.U.G. a fost dată pentru Dragnea”. Nu se poate presupune că nu ştiau că o lege nu poate fi dată „pentru o persoană”, ci „pentru o faptă” (Vezi Cap 4.2); sensul acestei opinii este mai degrabă următorul: pentru ca Dragnea (în special şi alţi „penali” „corupţi” în general) să scape de o eventuală condamnare pentru abuz în serviciu (Notă: Dragnea are pe rol un astfel de dosar) s-a încercat scoaterea faptei de abuz în serviciu – chiar şi parţial - din zona „penală”. Cum însă articolului 297 alin 1 – aşa cum îl propunea O.U.G. 13 – nu i se pot găsi probleme de fond, această alegaţie nu se susţine. Oricât de mult ar fi urât liderul P.S.D.-ist, după cum nu putem da legi rele care să-l favorizeze pe cetăţeanul Liviu Dragnea nu putem nici să blocăm legi bune doar pentru faptul că îl favorizează pe cetăţeanul Liviu Dragnea.

13.9. O.U.G. 13/2017 fost dată noaptea „ca hoții”

O.U.G. 13/2017 a fost adoptată de fapt seara (~ora 9) în ziua de 31 ian 2017, în ședința de Guvern convocată pentru proiectul de buget. (Vezi Cap 12.1)

13.10. „Nu a fost așteptat avizul C.S.M.-ului”/”Avizul C.S.M.-ului a fost negativ”

Conform procedurilor oficiale, avizul C.S.M.-ului trebuia cerut, dar nu era obligatoriu. Faptul că nu a fost aşteptat răspunsul C.S.M.-ului nu este o problemă (iar C.C.R.-ul a confirmat acest lucru – Vezi Cap 16). C.S.M.-ul nu este chemat să se pronunţe (pe fond şi nici măcar pe formă) dacă o O.U.G. este injustă sau neconstituţională. Avizul C.S.M.-ului este de dorit doar din punct de vedere tehnic (adică strict legat de posibilitatea aplicării legii şi de claritatea ei) şi/sau în cazul în care se reglementează funcţionarea C.S.M.-ului în special (şi a Justiţiei în general).

13.11. O.U.G. 13/2017 nu era trecută pe ordinea de zi (și nici pe lista suplimentară)

Da! Într-adevăr OUG nu a fost trecută pe ordinea de zi (şi nici pe lista suplimentară). Pe de altă parte, exista deja un subiect important pe masă (bugetul), ce putea oricând să schimbe şi ora şi conţinutul discuţiilor din Guvern. Şi mai mult, în aceeaşi şedinţă, Ministrul Justiţiei Florin Iordache a înaintat (şi a obţinut) aprobările necesare pentru alte 2 proiecte de legi (printre care se afla și legea graţierii).

13.12. C.S.M.-uș / D.N.A.-ul / Președintele / A.P. / P.G. s-au declarat împotriva OUG 13

C.S.M.-ul s-a declarat împotriva O.U.G. 13 – la început declarativ şi apoi, din considerente vădit politice, (vezi Cap 13) prin sesizări la C.C.R.. La fel şi D.N.A.-ul, Președintele, A.P. şi P.G. – direct sau indirect. Poziţiile şi acţiunile acestor instituţii trebuie luate în seamă, însă importanța instituţiilor (şi a persoanelor) nu este însă un argument în sprijinul validităţii opiniilor susţinute de acestea. (vezi cap 14.2.1). Mai ales că, la final, CCR-ul (1) a respins plângerea CSM-ului şi (2) a admis existența unui conflict instituţional între Guvern şi Justiţie (DNA în special), conflict generat tocmai din DNA. (Vezi cap 16).

13.13. Strada a fost împotriva (strada ca sursă de adevăr)

Nici numărul nu este un argument (vezi Cap 14.2.3. si Cap 9)

13.14. A fost favorizare a infractorilor

(Vezi Cap 13.8.)

13.bis Abuzul in serviciu, prevăzut la art. 297 alin. (1) C.P. – abrogat

Cu argumente juridice solide diverşi specialişti (şi instanţe de judecată) susţin că art. 297 alin. (1) din actualul C.P. a ajuns să fie abrogat tacit şi prin urmare fapta de abuz în serviciu a fost dezincriminată total. Decizia nr. 405/2016 (ce viza articolul 297 alin 1 din CP) nu a fost doar o decizie de interpretare, instanţa constituţională admiţând prin decizia menţionată (şi) o excepţie de neconstituţionalitate. Cum orice prevederea neconstituţională îşi încetează aplicarea pentru viitor (în condiţiile în care legislativul nu o remediază într-un anumit termen şi în sensul indicat de C.C.R.), articolul 297 alin 1 nu mai este în vigoare de câteva luni. (Pentru mai multe detalii vezi Cap. 16.12). Ordonanţa 13 ar fi venit de fapt să acopere vidul legislativ, dacă Stradă şi Preşedintele ar fi permis acest lucru (Vezi Cap. 17). Oricum, după abrogarea ordonanţei 13, zeci de dosare deschise pe “abuz în serviciu” au fost închise de diverse instanţe pe temeiul (din Codul de procedura penală ) “fapta a fost dezincriminată”.

14. Excurs - Mic tratat despre manipulare…

(Post) modernismul este un contract simplu şi pernicios. Pentru un sens al vieţii mărginit de coordonatele bunăstării şi siguranţei se oferă de bunăvoie la schimb libertatea şi adevărul. Astfel, puterea celor ce oferă bunăstarea şi siguranţa (fie statul, fie multinaţionala, fie o altă cultură minoră) se extinde nu numai asupra discernământului, ci şi asupra realităţii însăşi. Cu renunţarea la propria libertatea (datorită (1) asaltului sufocant de opţiuni şi de decizii zilnice şi (2) a imposibilităţii de a ne mai exersa optim discernământul) suntem obişnuiţi – şi împăcaţi – de ceva vreme. Mai nou însă am păşit într-o zona pe care diverşi analişti ai fenomenelor culturale o denumesc post-adevăr, o zonă în care adevărul (şi, respectiv, realitatea) nu mai sunt decât un nisip mişcător. În această zona (relativistă) una dintre axiomele tradiţionale – “Adevărul nu se supune la vot!” – se anulează, iar adevărul este generat şi răspândit prin agenţi de propagandă ai respectivelor culturi. Ceea ce trebuia să izvorască în individ după o serie de raționamente (logice), după cântărirea informaţiilor primite de la simţuri, îi este oferit acum de-a gata individului prin manipulare. De ce prin manipulare? (1) Pentru că trebuie păstrată minima iluzie a libertăţii şi a autodeterminării, fără de care este anulat respectul de sine şi (2) pentru că putinţa unui om este cel mai eficient pusă în mişcare de propria lui voință. Manipularea nu este un instrument modern; în zilele noastre – ale post-adevărului, el nu şi-a schimbat scopul, însă nu mai acţionează asupra obiectului, ci direct asupra subiectului. Realitatea rămâne, însă realitatea oglindită în individ este alterată controlat prin (1) confuzii categoriale şi prin (2) specularea unor erori de judecată.

14.1. Confuzia categorială

Vom folosi un exemplu legat de subiectul eseului. Propoziția "O.U.G. 13/2017 este greșită" poate fi (1) o opinie, (2) un adevăr faptic sau (3) o judecată morală.

(1) O opinie este o propoziţie a cărei valoare de adevăr nu a fost (încă) stabilită (sau nu poate fi stabilită sau nu este exclusivă), dar cu care se poate opera. Dacă propoziţia "OUG 13/2017 este greşită" este o opinie şi, pornind de la această opinie, se doreşte schimbarea O.U.G. – sau căderea Guvernului – ne aflăm în faţă unei opinii politice. Faptul că operăm cu opinii politice nu este nicidecum grav, mai ales în democraţie, dar ele trebuie asumate că atare. Marele beneficiu al unei opinii politice este acela că lasă loc opiniei contrare sau măcar nuanţelor. Iar acolo unde este lor de opinie contrară există şi loc de dialog.

(2) Pentru stabilirea adevărului faptic se apelează la simţuri şi la raţiune sau la alte forumuri/instituţii în cazul în care nu putem aprecia noi înşine valoarea de adevăr. În cap. 13 am încercat să demonstrez că propoziţia "OUG 13/2017 este greşită" nu este un adevăr faptic (pe fond sau pe formă).

(3) Dacă, în schimb, propoziţia este o judecată morală, ea poate fi îndreptăţită, însă trebuie coroborată cu analiză faptică şi abia apoi (după deliberări în forul conştiinţei), se poate transformă în agendă politică.

14.2. Erori de judecată

Enumer succint tipuri de erori de judecată folosite în manipulare, (apelând din nou de un exemplu fictiv). Fie propoziția: „Mircea Cărtărescu a fost în piață și a cântat imnul național alături de cei 300000 de protestatari”.

14.2.1. Apelul la autoritate

Pomenirea numelui unei personalităţi/ a unei instituţii cu prestigiu în context (uneori nici măcar în mod direct).

14.2.2. Apelul la emoție

Cântecul Național este o modalitate de a înmuia și de a înălța inimile unor cetățenilor uniți de o cauză comună.

14.2.3. Apelul la cantitate

300000 de oameni?! Nu se pot înșela cu toții? Sau pot?

14.2.4. Argumentul „ad hominem”

De cele mai multe ori opiniile politice din piață au fost trecute în categoria judecaților morale prin invocarea argumentelor „ad hominem”.

14.2.5. Scoaterea din context sau prezentarea trunchiată

[…]

15. Excurs – Despre corupție

Tema corupţiei este legată de două răni – încă nevindecate - lăsate de comunism în mentalul colectiv. Prima este ipocrizia – ce dă măsură abdicării în faţă conştiinţei, iar a doua este relaţia dragoste-ură pe care cetăţenii o au cu legile. Cumva ele s-au transmis şi generaţiilor tinere fie direct – prin moştenire culturală, fie prin intermediul instituţiile perene ale statului ce nu au putut fi complet refăcute (sau măcar curăţate) după Revoluţie. Într-un alt articol (Vezi Cap 16.11) (1) descriam sursă şi mecanismele ce au menţinut corupţia în România şi au adus-o în prim plan în timpul alegerilor din 2016 şi (2) arătăm că Socialul – dacă îşi doreşte eradicarea acestui fenomen – ar trebui el însuşi să se schimbe. În primul rând prin (1) stabilirea unei relaţii corecte (şi democratice) cu legile şi cu instituţiile (printr-un nou contract social) şi, în al doilea rând, prin (2) auto-primenirea de mica corupţie (pe care din ipocrizie o ignoră). Prin mica corupţie înţelegeam „o corupţie mică (în comparaţie cu o corupţie mare, a celor puternici), o corupţie generalizată, o corupţie ce presupune fie (1) abaterea de la morală – de la morală dogmelor sau de la morală normelor, după cum le împărţea Petre Ţuţea, fie (2) îndeplinirea necorespunzătoare sau parţială a responsabilităţilor în societate sau la locul de muncă”. Prima parte a definiţiei surprinde tocmai modul barbar şi nociv în care cetăţeanul român modern se raportează la norme. Trauma comunismului l-a împins fie spre (1) extrema în care consideră că orice normă e de fapt o provocare, fie spre extrema (2) în care interpretează norma strict în litera ei şi şi-o însuşeşte necritic (ca (1) pe o unică apărare împotriva haosului lumii şi (2) o răzbunare pentru umilinţele la care a fost supus). Întâmplător – sau nu! - a doua parte a definiţiei cade tocmai pe definiția abuzului în serviciu. Faptul că Socialul a pornit o campanie împotriva acestui rău este un fapt lăudabil, dacă nu ar duce lupta tocmai de pe poziţia de mică corupţie despre care vorbeam mai sus (în care legea devine fetiş, fără a fi înţeleasă). În opinia mea, într-adevăr, corupţia mare trebuie pedepsită (iar asta este treaba Justiţiei), însă mica corupţie trebuie înlăturată prin educaţie şi prin responsabilizare (iar asta este treaba Socialului). Socialul se iluzionează dacă crede că (1) (doar) Politicul este corupt sau coruptibil (la nivel mare sau mic), iar (2) soluţia este împuternicirea absolută – în mod nedemocratic – a Justiţiei (care este apriori incoruptibilă). În formă actuală, definiţia pe care am dat-o „micii corupții” este incompletă, deoarece nu include o altă formă de existenţa a mici corupţii, cel puţin la fel de periculoasă ca şi celelalte: abuzul de putere.

16. Surse

16.1. Excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului

http://www.avp.ro/exceptii2017/exceptie2_2017.pdf

16.2. Ordonanța 13/2017 – Abrogată

Textul Ordonanței

16.3. Decizia 405/2016 a CCR (15 iunie 2016)

https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2016/06/decizia_405.pdf

16.4. Scrisoarea Judecătoarei Gabriela Baltag membru în CSM către colegii săi (1.2.2017)

Scrisoarea Judecătoarei Gabriela Baltag

16.5. Cum alegem? (Un portret al democrației pe înțelesul tuturor) de Cătălin Avramescu (carte)

http://www.humanitas.ro/humanitas/cum-alegem

16.6. Binomul SRI-DNA

Link 1

Link 2

16.7. Dosarul disciplinar pe numele Procurorului General şi al șefei DNA

Dosarul disciplinar 1704/IJ/319/DIP/2017 deschis de C.S.M pe numele Procurorului General şi al șefei DNA

16.8. Ordonanța 13 (două puncte de vedere)

Cristi Dănileț

Dana Gîbovan (președinta UNJR)


16.9. […]

16.10. Declarația Parlamentului României adoptată pe data de 8.03.2017

Declarația Parlamentului României adoptată pe data de 8.03.2017

16.11. Alte articole

http://www.cristianvasiliu.ro/2016/11/fragmente-jurnal-c-coruptia-ca.html

http://www.cristianvasiliu.ro/2016/10/fragmente-jurnal-xcviii-ciolos-al.html

http://www.cristianvasiliu.ro/2016/03/jurnal-cxxxix-scurta-istorie-romaniei.html

http://www.cristianvasiliu.ro/2015/11/jurnal-cxxx-republica-justitiara.html

http://www.cristianvasiliu.ro/2015/11/jurnal-cxxvii-riscul-democratic-sau-al.html

http://www.cristianvasiliu.ro/2013/01/conştiinţa-colectivă-şi-facebook-ul.html

16.12. Dezincriminarea abuzului in serviciu

Link 1

Link 2

Link 3

17. Un scenariu speculativ (în loc de epilog)

Încrâncenarea Preşedintelui şi a D.N.A.-ului (principalii – şi cei mai vocali – actori politici din scandalul Ordonanţei) ridică semne de întrebare dacă se ia în calcul că de fapt „abuzul în serviciu” a fost dezincriminat (pentru că C.P. nu a fost pus în acord cu decizia Curţii Constituţionale (405/2016) după cum prevede legea/constituţia în 45 de zile) (Vezi Cap. 13 bis). Dacă presupunem – într-un mod rezonabil – că situaţia era cunoscută la nivelul celor două instituţii, oare nu cumva lupta Preşedintelui şi a D.N.A.-ului a fost tocmai pentru a păstra „abuzul în serviciu” dezincriminat?


Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Erată.

Da? Eram la curent doar cu Radu Banciu care l-a numit ”limbă de pantofi” Surse și surse!
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2017-11-21 07:13:52
         
 
  Da? Eram la curent doar cu Radu banciu care la- numit ”limbă de pantofi” Surse și surse!  
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2017-11-20 21:29:39
         
 
  domnule Cristescu, a zis antena 3 că poporul îl vrea pe Iohannis suspendat? atunci, pe cai, cu răbdare, că se rezolvă.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2017-11-20 21:19:32
         
 
  ”oare nu cumva lupta Preşedintelui şi a D.N.A.-ului a fost tocmai pentru a păstra „abuzul în serviciu” dezincriminat?”

Deși părea neverosimilă, se pare că și ipoteza de final a fost adevărată. Sau parțial adevărată. Nenumărate persoane au scăpat uzând de această dezincriminare.

În plus, domnul președinte a prins gust de ”monstruoasa jucărie băsistă” Injustiția și nu vrea să se schimbe nimic. A înțeles că, având această jucărie, își poate elimina orice adversar și orice persoană neconvenabilă.

Cum spuneam și altă dată, adevărul așteaptă, numai minciuna se grăbește. Timpul a demonstrat malversațiunile, ticăloșia și dosarele făcute la comandă. Este cutremurător ce s-a devoalat în acest an. Și, credem noi, avem de-a face doar cu un început!
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2017-11-20 19:04:43
         
 
  Altfel spus, părerea mea este că pragul din OUG 13 s-ar fi aplicat indirect și asupra art. 13.2 din legea 78, caz în care (dacă nu există și alte legi care s-ar putea aplica), temerea că OUG 13 legifera hoția sub 200.000 de lei mi se pare justificată.
 
Postat de catre disparut de pe net la data de 2017-03-28 17:04:35
         
 
  Domnule Vasiliu,

Eu mă refer la art. 13 (cel de bază) care sigur se aplică doar pt. punctul f).
Dvs. vă referiți la art. 13.2, care însă nu văd cum ar putea ține locul art. 297, din moment ce OUG 13 dezincrimina fapta de abuz în serviciu cu un prejudiciu sub 200.000 lei. Eu, ca profan, aș zice că, în cazul unui prejudiciu mai mic (așa cum v-am și dat în exemplu), abuzul în serviciu nu ar mai fi o infracțiune, ori dacă nu e infracțiune, nici 13.2 nu se poate aplica! Rețineți cum începe paragraful? "Infractiunea de abuz in serviciu...". Deci, după părerea mea, afirmația dvs. de la punctul 13.3 este eronată.

Aici ar fi însă utilă părerea unui jurist.
 
Postat de catre disparut de pe net la data de 2017-03-28 17:00:02
         
 
  Dle VV,

:) Va rog sa imi spuneti atunci cum ati ajuns la concluzia ca art 13 din lege se aplica doar pentru punctul f)...

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_prevenire_fapte_coruptie.php

La punctul 13.2 gasim:
"Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.
__________
Articolul a fost introdus prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 521/2004. "

Cu stima,
Cristi
 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2017-03-28 15:49:47
         
 
  Domnule Vasiliu,

Îmi permit să vă recomand să nu mai etichetați cu "greșit", atunci cînd nu dețineți un anumit grad de expertiză în domeniu, care să vă permită să dați verdicte (a se vedea pct. 1 din ultimul dvs. răspuns). Dvs. ați dat ca exemplu DOAR art. 13 din legea 78 iar eu m-am referit, de asemenea, DOAR la acel articol. Dacă v-ați fi deranjat să îl și citiți, ați fi văzut că face referire doar la categoria de persoane pe care am menționat-o eu. Art. 1 conține dispozițiile generale de aplicare a respectivei legi, asta nu înseamnă că fiecare articol de lege se aplică tuturor celor enumerați acolo ci invers, toți cei enumerați în primul articol au cel puțin un articol din lege care li se aplică.
Părerea mea...
 
Postat de catre disparut de pe net la data de 2017-03-28 11:02:15
         
 
  Dle V.V.,

Incep prin a va multumi pentru efortul de a citi articolul si, mai mult, pentru bunavointa de a-l comenta...

Desigur, nu am scris adevaruri absolute, ci doar pareri. Am incercat doar sa imi argumentez parerile.

1. Gresit. Citez: "Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 1
(1) Prezenta lege instituie masuri de prevenire, descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie si se aplica urmatoarelor persoane:
a) care exercita o functie publica, indiferent de modul in care au fost investite, in cadrul autoritatilor publice sau institutiilor publice;"
abia la punctul f) se face referire la categoria mentionata de dvoastra. Ma intreb totusi cum de ati sarit direct la punctul f)...

2. CCR-ul recomanda pragul. Dau credit CCR-ului. Explicatiile CCR-ului sunt clare, corecte si coerente. In cazul in care legiutorul vrea sa pastreze art 297 alin 1 recomandarea este clara pentru introducerea pragului. Si aduce in sprijinul argumentatiei si un citat dintr-o hotarare a comisiei de la Venetia. Il ofer din nou, pentru ca este foarte relevant:

“Comisia susține că asemenea prevederi penale generale sunt foarte problematice, atât cu privire la cerințele calitative ale articolului 7 al CEDO, cât și la alte cerințe fundamentale conform principiului suveranității legislative, precum previzibilitatea și acuratețea juridică și susține, de asemenea, că acestea sunt în mod special vulnerabile la manevre politice abuzive (conform Liivik v. Estonia, 25 iunie 2009) […] 102. Pe această bază, Comisia de la Veneția consideră prevederile penale naționale cu privire la abuzul în serviciu, excesul de autoritate și expresii similare trebuie interpretate în sens îngust și aplicate cu un prag înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi spre exemplu: infracțiuni grave împotriva proceselor democratice naționale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparțialității administrației publice, șamd."

Dl avocat are si el dreptate. Pot apare alte probleme daca se introduce pragul. Dar el - pragul - trebuie introdus... Legiuitorul poate decide sa elimine complet art., dar atata vreme cat art exista, el trebuie sa arate de o anumita maniera: (1) sa contina sintagma "cu stiinta" (sau si cu "din culpa" daca legiutorul vrea), (2) sa incrimineze doar un spectru ingust de actiuni (cele prin care se incalca legea), (3) sa defineasca f clar cuvantul "act" si (4) sa contina un prag... Aici nu prea avem ce sa discutam. CCR-ul a decis si cred ca a decis f bine. Dl avocat vorbeste despre o situatie contrafactuala.

3. Argumentul este valid, mai ales coroborat cu celelate, dar nu ma supar daca nu il acceptati... Un exemplu este un exemplu, chiar si singular, chiar si din alta zona...

4. "Sancțiune pentru cel care păgubește bugetul (în interes personal) cu 200.000?" Credeam ca s-a inteles ca a pagubi bugetul cu 200000 in interes personal (expresia juridica este: foloase necuvenite de ordin patrimonial sau nepatrimonial) este coruptie si nu (doar) abuz in serviciu...

5. Pot fi de acord cu varianta dvoastra... Totusi ea nu exclude in totalitate varianta mea. In fond presiunea strazii a fost cat se poate de reala, iar premierul a deminisonat. Acestea sunt faptele...

6. Imi pare rau, dar sa vorbesti de "corupti si hoti", cand articolul de lege se refera la abuz in serviciu, este o interpretare aberanta...

repet: "Dacă primarul X îi dă lui Y un contract de 199.999 lei din care își trage, după bunul obicei al locului, procentul de 10% și e prins, nu vreau să îl văd plătind o amendă contravențională. Credeți că aberez dacă îl vreau la bulău pentru 5 ani? Sau credeți că primarul respectiv e un pericol social mai mic decît hoțul de buzunare din tramvai?" - avem de-a face cu un caz de coruptie. Punct.

7. Va rog sa nu confundati dorinta dvoastra de dreptate cu pericolul social. Un primar care a adus un prejudiciu prin fapta de abuz in serviciu, daca nu mai este primar nu mai poate aduce vreun alt prejudiciu; in schimb, un hot poate fura in continuare.Vulnerabilitatea sociala nu este inlaturata in al doilea caz, pe cand in primul caz - da...

Cristi
 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2017-03-22 01:18:08
         
 
  În primul rînd, felicitări pentru efortul depus în documentarea și scrierea acestui eseu.
Presupun că volumul de muncă a fost imens, mai ales că nu e ușor să transformi în cavaleri imaculați anumite personaje politice.
Cum însă eu nu am două doctorate făcute în românia (nu-i nimic dacă nu înțelegeți la ce fac referire), nu îmi permit să laud fără să citesc sau să înțeleg ce citesc și, urmare a citirii, am găsit și cîteva neconcordanțe.
Hmm, mă rog, am găsit eu o mulțime, dar cea mai mare parte sunt păreri personale, așa că nu știu dacă are rost să le prezint.

Să vedem ce este demonstrabil:

1) "Iar abuzul în serviciu care aduce făptuitorului orice fel de beneficiu este asociat faptelor de corupţie (conform articolului 13 din legea 78/2000) şi tratat/judecat că atare."
Afirmație PROBABIL incorectă (nu pot spune 100% pt. că nu sunt jurist), art. 13 din legea 78 acoperă faptele de corupție înfăptuite doar de "persoana care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial".
Deci nu include ministri, primari, șefi de instituții, adică majoritatea celor corupți.

2) Pragul: deciziile CCR nu impun un prag ci doar constată lipsa acestuia. Este o mare diferență. A se vedea și discuția noastră de pe pagina lui R. Ș. și argumentele pertinente ale domnului Paraschiv împotriva pragului.

3) 13.5.4. Alte praguri valorice in alte legi
Exemplele date sunt ușor forțate ca să susțină punctul dvs. de vedere. Dvs. dați exemple din codul vamal și cel fiscal dar nu vedeți tocmai art. menționat de dvs. mai sus, (13 din legea 78) care se referă exact la corupție și care nu are un prag.

4) 13.6. Reducerea nivelului de pedeapsă pentru Abuzul in Serviciu... "Nivelul sancţiunilor trebuie să fie proporţional cu infracţiunea comisă"
Sancțiune pentru furt in tramvai: de la 1 la 5 ani. Sancțiune pentru cel care păgubește bugetul (în interes personal) cu 200.000? De la 6 luni la 3 ani.
Într-adevăr, curat proporțional cu infracțiunea comisă.

5) Victor Ponta i-a căzut victimă – împreună cu întregul sau Guvern - la sfârşitul anului 2015.
Aici vă contrazice chiar Victor Ponta! Într-un interviu, a spus singur cu gurița lui (aceeași guriță care demasca existența unei "mașini de voturi a psd-ului") că ieșirea de la guvernare a fost o manevră pusă la cale împreună cu Dragnea.
Părerea mea este că se laudă, manevra a fost doar a lui Dragnea, singurul beneficiar al schimbării, care a împușcat 2 iepuri dintr-o lovitură:
- a minimizat influența lui Ponta în partid;
- a avut la dispoziție 1 an să pregătească alegerile din poziție de "opozant".

Să vedem ce lipsește din demonstrația dvs.:

1) 13.3. Legalizarea corupției şi a hoţiei (sub un anumit prag)... Simpla lecturare a textelor de mai sus înlătură interpretările aberante
Trec cu greu peste nedelicatețea folosirii adjectivului "aberant", mi-ați lovit și opinia mea și îmi place să cred că nu obișnuiesc să aberez.
Sunt însă un om care acceptă argumente, așa că aș fi înțeles că m-am înșelat dacă...
a) ... ați fi dovedit că există într-adevăr alte articole de lege care combat corupția la nivel de președinție, parlament, guvern, spitale, instituții de învățămînt, etc. Exemplul dat de dvs. a fost ratat, cum am arătat mai sus.
b) ... s-ar analiza cazuri concrete, gen oprescu, care a fost prins cu zeciuiala contractelor, sau orice alt caz de corupt dovedit, condamnabil prin art. 297 si care ar putea fi condamnat printr-un alt articol.
Deocamdată, tot ce aflăm este plînsetul celor de la DNA, care susțin că sute de corupți vor scăpa de condamnări. De partea cealaltă, nimic concret, doar vorbe că "există și alte articole de lege".
Dacă primarul X îi dă lui Y un contract de 199.999 lei din care își trage, după bunul obicei al locului, procentul de 10% și e prins, nu vreau să îl văd plătind o amendă contravențională. Credeți că aberez dacă îl vreau la bulău pentru 5 ani? Sau credeți că primarul respectiv e un pericol social mai mic decît hoțul de buzunare din tramvai?

2) Nu spuneți (sau nu am văzut eu) nimic de art. 301, din care a dispărut, conform cererii CCR, propoziția "sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani" dar a dispărut fără motiv (zic eu) și "sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură". Oare cine a beneficiat de această tăiere?

****

În rest, cum spuneam, e loc doar de interpretări. Dvs. vedeți ca lipsă de inspirație faptul că Dragnea și Grindeanu au lipsit în acea zi fatidică, eu însă nu cred în coincidențe, mi se pare evident că așa s-a dorit, tot așa cum s-a dorit ca ministrul justiției să dispară din peisaj pentru 10 zile. Dvs. credeți că acesta a fost sacrificat DUPĂ evenimente, eu cred că a fost pus spre sacrificare încă de la început.
De fapt, întreaga dvs. pledoarie mi-a adus aminte de postările CNN din perioada războiului Iugoslav: peste tot articole lungi și furibunde despre atrocitățile sîrbești, cu poze (unele dovedit false!), cu povești înduioșătoare despre mamele care și-au pierdut pruncii și pruncii care și-au pierdut părinții, dar, pentru a păstra "echilibrul", într-un colț de pagină apărea și cîte o știre seacă "satul sîrbesc X a fost bombardat/cucerit de milițiile croate/bosniace/kosovare (după caz). au fost înregistrate numeroase victime".

***

300.000 de oameni pot fi manipulați? Categoric, da. Dvs. puteți fi mancurtizat (după cum îi place să spună apropitarului europeei)? Eu nu cred... mai degrabă... vice-versa :)

V. V.
 
Postat de catre disparut de pe net la data de 2017-03-21 15:13:05
         
 
  http://www.ziarulnatiunea.ro/2017/03/20/despre-apelul-la-ratiune-sau-in-final-qui-protest-4/  
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2017-03-20 10:57:11
         
 
  http://www.ziarulnatiunea.ro/2017/03/18/despre-apelul-la-ratiune-sau-in-final-qui-protest-3/  
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2017-03-18 12:29:19
         
 
  http://www.ziarulnatiunea.ro/2017/03/16/despre-apelul-la-ratiune-sau-in-finasl-qui-protest-2/  
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2017-03-16 11:38:20
         
 
  http://www.ziarulnatiunea.ro/2017/03/14/despre-apelul-la-ratiune-sau-in-finasl-qui-protest-1/

 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2017-03-15 01:04:26
         
 
  măi Cristi, evident că am văzut interviul, dar ce dracu să comentez, jumate din ce debitează amicul tău ideologic e de-o ticăloșie aproape obscenă și cealaltă jumate penală. mă mulțumesc să postez linkuri, poate se mai trezește careva, ok, nu o să le mai pun in pagina ta, scuze. p.s. nu-mi mai trimite linkuri cu mircea badea, aserțiunile acestui ipochimen mă depășesc...  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2017-03-14 16:50:10
         
 
  Rada,

Ia si comenteaza asta:

https://www.youtube.com/watch?v=0R_ZiH5pP9k&feature=youtu.be

iti citeste cineva ce a scris CCR-ul... nu trebuie decat sa asculti...

Cristi
 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2017-03-14 11:57:54
         
 
  Radu,

Ma enervez rar si cu atat mai putin pe prieteni, dar astazi fac o exceptie...

Tu nu comentezi nimic, nu citesti decat ce iti place sau te enerveaza; in schimb ii indemni pe altii sa comenteze...

Isi bat unii joc de tine si de o intreaga tara (as fi venit cu citate din CCR, dar deja am dat deja linkul mai jos absolut degeaba) si tu alegi sa imi dai exemple de cretini benigni carora li se rastalmacesc cuvintele; e infinit de grav ce s-a intamplat in tara si unii o ard TFL...

:(

Mi-am pierdut speranta...

Cristi

PS: Tu l-ai ascultat pe tipul ala? Sau ai citit doar interpretarile...
 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2017-03-14 11:52:55
         
 
  Radu, iar ai tendinta de a propune o generalizare a discutiei.

Exemple se pot da din tot spectrul politic. Oameni mai inteligenti decat personajul asupra caruia te-ai oprit au calcat si ei in strachini:

http://www.ziare.com/politica/stiri-politice/cioroianu-starneste-scandal-cu-deportarea-romanilor-in-egipt-166703

Sunt atitudini definitorii pentru tot partidul din care respectivii fac parte? Nu cred.

Ti-am raspuns in comentariul anterior: cel care greseste trebuie sa plateasca. Moral, penal, sub toate formele.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2017-03-14 11:48:57
         
 
  Cristi, Liviu, ce-ar fi să comentați bre filmulețul ăsta...

http://adevarul.ro/news/politica/video-deputat-psd-cere-protestatarii-piata-victoriei-alungati-tunurile-apa-pentru-mai-stau-prostiio-1_58c689775ab6550cb848e9c5/index.html

m-aș mira că o să aveți sânge-n instalație s-o faceți, dar nu se știe.
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2017-03-14 10:02:07
         
 
  "Iar în timp ce noi ne certăm despre cine are dreptate, președintele sau parlamentul, cineva, undeva jubilează pentru că a obținut ce a vrut: învrăjbirea instituțiilor statului. Pentru ce? Pentru vechiul dicton: desbină și stăpânește!"
(MTL)

Domnule Marian,
Sa stiti ca si eu regret timpurile cand institutiile statului nu erau invrajbite ci infratite; Securitatea era infratita cu Partidul, care era mama buna Marii Adunari Nationale si tata iubaret guvernului pe langa care slujea ca fata-n casa buna la toate Militia.
Dar, desi regret acele timpuri glorioase, nu-mi fac nici o iluzie ca ele se vor reintoarce, fiindca Poporului Roman au inceput sa-i placa certurile, huiduielili si paruielile dintre institutii care, pe langa ca sunt niste distrcti minunate, mai sunt si gratuite.
morala:
"Democratia este o chestie cumplita, dar pana acum nu s-a descoperit ceva mai bun cu care sa o inlocuim"
(Winston Churchil)
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2017-03-13 22:21:20
         
 
  Deputatul PSD Cătălin Rădulescu vrea ca protestatarii din Piața Victoriei să fie alungați cu tunurile cu apă și se oferă să iasă „cu mitraliera” să tragă
acum o ora

Într-un interviu pentru Adevărul.ro, deputatul PSD de Argeş Cătălin Rădulescu cere ca protestatarii din Piața Victoriei să fie alungați cu tunurile de apă.

"Pentru ce se mai duc oamenii în Piaţa Victoriei acum şi de ce noi nu ieşim împotriva lor cu tunurile cu apă dacă nu mai au motiv? Nu putem să transformăm un loc în maidan. (...) Nu poţi în fiecare zi un loc să-l transformi într-un maidan. Să stea ca proştii în fiecare seară acolo? N-au de lucru, n-au copii, n-au familii? Nu au ieşit pentru nicio ordonanţă. Au fost scoşi în stradă şi manipulaţi groaznic de cine a avut interes să îi manipuleze. (...) Mulţi ies în stradă la orice e dat pe Facebook şi au fost aduşi de la multinaţionale".

Mai mult, el spune că şi-a păstrat mitraliera AKM cu care a luptat la Revoluţie şi este pregătit să o folosească din nou: „Nu o să mi-o ia nimeni în viaţa vieţilor şi o ţin, că poate vreodată, dacă mai vine cineva cu vreo idee din asta să transforme statul ăsta pentru care am luptat noi, sunt pregătit să ies cu arma să trag, imediat."

Întrebat de reporteri dacă iese cu ea în Piața Victoriei, Rădulescu a răspuns: „Pot să ies unde vreau eu. Dacă mă apucă pe mine o nebunie, pot să ies unde vreau eu. E dreptul meu şi riscul meu şi hotărârea mea în momentul ăla: eu hotărăsc ceva cu viața mea, așa cum fiecare dintre voi hotărâți”, a spus Rădulescu.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a fost condamnat definitiv, în decembrie 2016, de instanţa supremă, la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia.

El a candidat pe listele PSD şi a fost ales pentru încă un mandat.

(https://republica.ro/deputatul-psd-catalin-radulescu-vrea-ca-protestatarii-din-piata-victoriei-sa-fie-alungati-cu-tunurile)
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2017-03-13 22:18:25
         
 
  Iar în timp ce noi ne certăm despre cine are dreptate, președintele sau parlamentul, cineva, undeva jubilează pentru că a obținut ce a vrut: învrăjbirea instituțiilor statului. Pentru ce? Pentru vechiul dicton: desbină și stăpânește!  
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2017-03-13 15:24:32
         
 
  :)

Radu,

In privinta politicii vad ca ai o mentalitate de victima. Eu cred ca si iti place ca din cand in cand te prinda. Asta se intampla pentru ca alegi sa o tratezi cu spatele.

Cu prietenie,
Cristi
 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2017-03-13 14:16:43
         
 
  Cristi, nu fac eu politică, ci invers. mă face zi de zi, pe unde mă prinde. cum mă prinde, cum mă face. cum naiba să rămân insensibil?
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2017-03-13 11:44:41
         
 
  Emotia e buna oriunde numai in politica nu...
Dar intr-adevar, ceea ce ai spus este un argument coplesitor ce exclude dialogul in contradictoriu si valoarea luciditatii si logicii... Apreciez insa onestitatea si loialitatea...

Cristi



 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2017-03-13 09:50:25
         
 
  Cristi, Liviu, posibil, greșesc, dar spre deosebire de instituții și computere, oamenii mai judecă uneori și cu sufletul.


094_n
upload my photos



sursa foto: Epoch Times Romania
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2017-03-13 08:42:51
         
 
  Hai ca las si eu un articol interesant si bine scris:

http://liviuplesoianu.ro/2017/03/06/romania-si-radicalii-liberi/

Cristi
 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2017-03-12 23:27:58
         
 
  1. Radu, mi-ar fi placut mai mult sa discut parerile tale (chiar formate cu ajutorului lui Tuturica si a dnei Mihaela).

2. Despre articolul lui Tuturica (eu l-am citit de inliniedreapta.net) nu pot sa spun decat atat: Nu cred ca orice forma de demnitate nationala sau orice parere politica contrara miscarii #rezist trebuie luata drept o tradare si o deschidere a portilor catre Rusia. Autorul, dupa ce ne tulbura cu prezenta pro-rusilor cu nu-stiu-ce ocazie la Parlament, ne pomeneste de Dragnea, de Tariceanu si de o anumita parte a presei, lasandu-ne pe noi sa tragem liniile de legatura.

3. La articolul despre sindrom (mai bine zicea de binom) nici nu am ce sa comentez. Este o adunatura de clisee despre nimic. Inteleg mecanismul. Cand nu stii pe cine sa te superi pentru ca realitatea ta arata asa cum arata incepi sa strigi. E ok, dar nu este un argument. Iar daca nu este un argument, nu inteleg totusi de ce ni l-ai oferit. Sunt convins ca ti-ai fi putut exprima frustrarea (daca nu ideile) cu mai mult aplomb si mult mai artistic decat atat. :(

4. Mi-ar fi placut sa imi citesti articolul, pe care, drept sa fiu, l-am scris si pentru tine... Dupa grozaviile descrise in articol (si in link-urile pe care le-am pus in el), tu imi lasi in schimb un articol despre un gainar!!... :)


Cristi
 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2017-03-12 23:16:46
         
 
  Draga Liviule,
Dupa cate stiu eu datoria totala a Romaniei este de 100 de miliarde de dollari. Deci in afara de cele 31,94 de miliarde de euro primite din fondurile europene, dupa revolutie si pana in prezent s-au mai imprumutat circa 60 de miliarde de dollari tot de la bancile europene si de la FMI, fiindca nu am auzit ca banca Rusiei sa fi imprumutat vreo copeica Romaniei.
Toate aceste imprumuturi au fost facute cu acordul tacit al UE si al SUA (Ma refer la FMI) fiindca fara altfel nici o banca nu face imprumuturi la o tara banuita ca nu va putea sa-si plateasca datoria. Inca odata, acesti bani nu vor fi rambursati niciodata fiindca Romania are o situatie demografica dificila, mai multi pensionari si angajanti la stat decat oameni care lucreaza in industria particulara care platesc taxe. Politicienii romani stiu acest lucru dar nu sufla nici o vorbulica; este mult mai usor sa dea vina pe UE pentru tot ce nu merge bine in Romania. In privinta faptului ca Romania are aceleasi drepturi in luarea deciziilor in cadru UE ai dreptate si cred ca asa s-a si intamplat pana acum. Romania are un vot in cadrul UE pe care poate sa si-l exercite. Insa cum UE ia hotarari numai cu unanimitate de voturi este de asemenea adevarat ca atat Romania, cat si alte tari trebuie sa se alinieze pana la urma majoritatii, findca altfel nu s-ar mai putea lua nici o hotarare. Insa pana se ajunge la o hotarare comuna au loc negocieri indelungi prin care se incearca sa se impace si capra si varza. Un exemplu de negocieri care nu au dus la nici un rezultat este cel dinte Marea Britanie si restul membrilor UE. Cu toate ca UE a facut anumite concesii alegatorii britanici manipulati de politicieni demagogi au votat iesirea din UE. Majoritatea analistilor sustin ca prin iesirea din UE britanicii vor fi mai independenti dar o vor duce mai rau. Mie mi se pare ca UE este o organizatie extrem de democratica. Dar inca odata, daca Romania este asa de nemultumita cu UE si NATO nu are decat sa iese din ele, fiindca este putin probabil ca Romania sa poata vreodata schimba modul de functionare ale acestor organizatii.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2017-03-12 21:42:29
         
 
  e solista de muzică ușoară, recunosc, tare dragă mie - cândva, pentru muzică, azi, pentru verticalitate. Mihaela Mihai.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2017-03-12 21:32:27
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Radu, daca directorul a incalcat legea, sa plateasca. Dar asta nu da dreptul nimanui sa generalizeze.

Pe de alta parte, cine e Mihaela Mihai Neagu Mihaela? Nu m-ar interesa in mod deosebit, dar mi-a atras atentia prima propozitie, respectiv autoritatea de lucru judecat a afirmatiei "Poporul român STIE că este furat, mințit, disprețuit si exploatat".

Cred ca m-as stradui degeaba sa-i cer niste argumente. Propozitia are, pentru domnia sa, valoare de adevar absolut, de axioma. Si atunci, la ce ar folosi o incercare de dialog?

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2017-03-12 21:00:13
         
 
  Mitica, deoarece nu prea am obiceiul de a vorbi inainte de a ma informa:

- Romania a primit pana in prezent 31,94 miliarde de euro, ca fonduri europene (inclusiv cele de preaderare), în cadrul financiar 2007-2013

- Romania a contribuit la bugetul Uniunii, în aceeaşi perioadă, cu 12,1 miliarde de euro

Deci, am primit mai mult decat am dat. Desi, daca ar fi sa luam in calcul "castigul" Romaniei ca urmare a multor privatizari "sugerate" de UE, FMI si Banca Mondiala, nu stiu daca castigul nu se transforma in pierdere, pe termen lung vorbind.

Insa, balanta pozitiva (adica faptul ca am fi datori Europei, si nu invers) nu ne face tara de mana a doua. Suntem un stat cu aceleasi drepturi in ceea ce priveste luarea deciziilor care privesc Uniunea.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2017-03-12 20:51:14
         
 
 
SINDROMUL STOCKHOLM

Poporul român STIE că este furat, mințit, disprețuit si exploatat.
Dar preferă starea de frică prudentă a mocirlei călduțe, decât aerul proaspăt al demnității.

Românii îsi iubesc călăii, pentru că-i cunosc si " se aranjează " cu ei.

Frica le este suc propriu , cu iz de masochism. Îl preferă pentru că îl cunosc, impregnat în toți porii. Frica le este identitate.
Hoții de țară stiu si ei asta si uzează de puterea de a o întreține.

Libertatea trăită cu demnitate cere înțelegere, deci asumare.
Cere efort !

Întradevăr, nu există nicăieri un popor întreg de vulturi nobili zburând la înălțimi amețitoare. Dar calitatea popoarelor este determinată de proporția dintre vulturi si râmele, de pe acelasi teritoriu, cu care se hrănesc.

(Mihaela Mihai Neagu Mihaela - facebook)
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2017-03-12 20:49:26
         
 
  http://www.ziare.com/stiri/dna/ancheta-dna-chef-al-tineretului-psd-in-poiana-brasov-organizat-de-un-director-de-la-transporturi-pe-banii-statului-cu-semnaturi-false-1457130
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2017-03-12 20:44:54
         
 
  "E ok şi Turturică. E pro UE şi anti Putin. Iar în mod logic (logica turturiană), cei care văd relaţia cu UE altfel decât ca o relaţie de supunere oarbă sunt, cum altfel, putinişti, dughinişti şi pravoslavnici."
(Liviu Bordas)

Domnul Bordas,
Nu numai ca nimeni nu pretinde Guvernului Roman supunerea oarba fata de UE, dar nimeni nu impiedica iesirea Romaniei din UE daca Guvernul Roman are sentimentul ca este opresat peste masura de UE. Anglia a facut de curand acest lucru si nimeni nu a obligat-o sa stea. Dupa parerea mea UE se va bucura daca Romania, Bulgaria si Grecia ar opta sa iasa din UE deoarece aceste trei tari a costat UE pana acum nu zeci ci sute de miliarde de dollari. Fiindca cei din UE nu sunt niste naivi sa creada ca Romania va fi vreodata capabila sa platesca suta de miliarde de dolari pe care o are fata de institutiile europene.
Iesirea Romaniei din UE ar bucura tare si pe Ras-Putin, bravul conducator al marelui Popor Rus care din mosi-stramosi a vrut numai binele Poporului Roman. Daca nu ma credeti pe mine intrebati-i pe conducatorii Repubicii Transnistria.
p.s.
Parerea mea este ca Guvernul Roman actual, in relatia lui cu UE, vrea sa fie si cu danas-n transa si cu sufletul in rai, ceeace nu prea se poate. Sau cu alte cuvinte: dati-ne bani, dar nu ne pretindeti sa nu fim corupti de banii pe care ni-i dati.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2017-03-12 20:02:27
         
 
  E ok şi Turturică. E pro UE şi anti Putin. Iar în mod logic (logica turturiană), cei care văd relaţia cu UE altfel decât ca o relaţie de supunere oarbă sunt, cum altfel, putinişti, dughinişti şi pravoslavnici. Dacă nu-ţi place DNA până la orgasm, eşti neapărat antiamerican.

Raportul Departamentului de Stat al SUA nu pare a-l tulbura pe Turturică. L-a şters rapid, atât din memoria personală, cât şi din cea a laptopului pe care lucrează, pentru ca nu cumva mâna lungă a serviciilor ruseşti să-i facă vreun pocinog şi să-i vâre, subliminal, nişte referiri la marele scandal care bântuie DNA printre rândurile elogioase pe care le aşterne precum nişte suave limbi de catifea.

Adevărul trebuie scos la iveală. Dacă nu acum, când? Dacă nu Turturică, cine?

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2017-03-12 17:59:29
         
 
  Este din ce în ce mai evident că atacurile interne care urmăresc să redea infractorilor imunitatea pierdută se combină tactic cu cele externe, menite să ne scoată de pe orbita euro-atlantică.

Combinația este extrem de periculoasă. Discursul și acțiunile unora dintre cei mai importanți oameni în stat semnalează fără echivoc că sunt dispuși să promoveze o agendă contrară principiilor, valorilor și obiectivelor pe care se fundamentează parteneriatele noastre strategice. Dar și să își alinieze mișcările la strategia Rusiei de dezbinare a Europei și a NATO. Ce vor în schimb? Ajutor extern în lupta cu puținele instituții care le mai rezistă. Joncțiunea totală între rețelele de corupți și rețelele de trădători pare să fie un fapt împlinit.

Săptămâna trecută, la Palatul Parlamentului, a avut loc un eveniment discret. O mână de oameni s-a strâns în sala ”Ion Rațiu”, cu ocazia lansării cărții ”Ortodoxie și Naționalism Economic”, scrisă de Iurie Roșca, cel mai vocal politician moldovean în favoarea unirii cu România, din anii 90. Gazda: Corneliu Ciontu, fost deputat PRM, în prezent președinte al ”Clubului parlamentarilor.”

Cu excepția notabilă a site-ului inliniedreapta.net, întâlnirea a trecut aproape neobservată. Aproape. Pentru că nu a scăpat nici organului de propagandă al Kremlinului, Sputnik.md, care l-a consemnat elogios. Aveau și de ce.

Printre cei 15 participanți la lansare s-au aflat și câțiva români care activează pe platformele de comunicare finanțate de Rusia – Sputnik, Russia Today, Katehon, Vocea Rusiei (înainte de a fi închisă). Mulți dintre cei prezenți figurau, cum altfel, și pe ”lista lui Dughin”, printre cei considerați a privi cu simpatie viziunea noului Rasputin pentru o Rusie mare, ”de la Carpați la Pacific.”

Curios, nu?! Ce să caute propagandiștii lui Putin la lansarea cărții unui unionist? Pentru cei ce nu urmăresc evoluțiile din Republica Moldova, ar putea părea paradoxal. Nu este. De ani buni, Iurie Roșca nu mai susține unirea Moldovei cu România. Acum este pe aceeași linie cu președintele de la Chișinău, Igor Dodon. ”Independență” și ”neutralitate”, adică cât mai departe de NATO și UE.

Idolul lui Iurie Roșca nu este, însă, Dodon. Este Dughin, pe care îl consideră un geniu, căruia i-a tradus o carte și pe care îl însoțește peste tot, atunci când ”ideologul lui Putin” poposește în Molodova. Așadar, nicio mirare că, pe 2 martie, la București i-au fost alături și alți admiratori ai lui Dughin și Putin – Dragoș Dumitru, Ilie Catrinoiu, Bogdan Duca, Bogdan Herzog, Cristi Pantelimon și Radu Toma, condeie cunoscute tuturor celor care vizitează site-urile propagandei ruse.

Ce este în neregulă cu această lansare de carte? Este un motiv real de îngrijorare că Rusia a reușit să găsească câțiva români care, din convingere sau pentru bani, îi promovează discursul anti-occidental și îl elogiază pe ”Putin”? Nu. Dincolo de faptul că textele diviziei ”Sputnik” despre România sunt mai degrabă puerile, audiența lor combinată este neglijabilă.

Problema este alta. Și foarte gravă. Narațiunile dominante și argumentele folosite de propaganda rusească împotriva României au penetrat Parlamentul. Îi modelează din ce în ce mai vizibil discursul, așa cum este el rostit prin vocile șefilor celor două Camere, dar și agenda de zi cu zi.

Faptul că prietenilor lui Dughin li s-a permis să folosească chiar și o încăpere modestă a Palatului Parlamentului are o încărcătură simbolică pe care ar fi o mare greșeală să o subestimăm.

Aderarea României la UE și la NATO au fost decise prin consens politic. Nici măcar cei mai înrăiți comuniști și cei mai vehemenți naționaliști, cu legături evidente cu Rusia, nu și-au permis la momentul respectiv să nu voteze aceste parteneriate. Încuviințarea dată, săptămâna trecută, agenților unei puteri străine ostile de a critica opțiunile strategice ale României, într-o anexă a Parlamentului, așa cum o fac pe site-urile finanțate de Moscova, reprezintă un gest palpabil care relevă adevărata dimensiune a ceea ce se întâmplă, de o vreme încoace, în principalele săli ale Legislativului.

Instrumentele de forță ale Rusiei nu sunt cei 10-15 octogenari ceaușiști și analiști de mâna a doua care scriu pentru Sputnik. Cele mai agresive narațiuni anti-occidentale și anti-românești vin de la adevărații experți în propagandă și dezinformare ai Kremlinului. Le găsiți pe aceleași site-uri dar în alte texte, cel mai adesea nesemnate, și-au făcut intrarea în Parlamentul României pe ușa din față și produc efecte concrete: declarații asumate oficial, în urma votului majorității, sau propuneri legislative croite pentru a altera ordinea de drept.

Dacă aveți timp și nervii tari, intrați o dată pe Sputnik.md, sau pe Katehon.com, un site unde Dughin este membru în consiliul director și care este condus de Konstantin Malofeev, acuzat de SUA și UE că este creierul operațiunilor de finanțare a separatiștilor din estul Ucrainei. Sinteze relevante găsiți pe inliniedreapta.net.

Pe Katehon.com puteți citi ce spune Dan Puric despre cum creștinismul ar trebui să unească România și Rusia, ”în ciuda deteriorării relațiilor dintre cele două țări, cauzată de scutul de la Deveselu.” Dar veți descoperi și o prezentare laudativă a partidului lui Sebastian Ghiță, PRU, care ar fi condamnat la succes deoarece promovează ”naționalismul luminat”. Textul este semnat de Ovidiu Hurduzeu, un ”gânditor” care trăiește în Statele Unite.

Dar mai ales veți găsi aceleași puncte de vedere asupra principalelor subiecte contencioase din România pe care le expun și cei doi lideri ai Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea. Sau pe care le aflăm, când ei se feresc să le spună cu subiect și predicat, de la televiziunile lor, Antena 3 și RTV.

Protestatarii – ”o masă manipulată de agenții lui Soros”. Justiția – ”un instrument în mâna lui Iohannis pentru a băga la închisoare politicienii care nu îi fac pe plac și a-și impune propriul guvern”. Relația DNA – SRI – ”cea mai distructivă alianță instituțională din România, cea mai mare amenințare la adresa democrației și justiției”. Parteneriatele cu SUA și UE – ”neo-colonialism”. Declarațiile ambasadorilor străini în cazul OUG 13 – ”amestec nerușinat în treburile interne ale unui stat suveran.” NATO – ”alianță perimată, fără nicio șansă de a supraviețui, care secătuiește de resurse țările estice fără a oferi nimic la schimb, deoarece a fost de mult depășită ca performanțe de armata Rusiei.” Klaus Iohannis – ”o marionetă în mâna serviciilor, care folosește justiția și protestele pentru a conduce dictatorial.”

Cam tot ce auzim din decembrie încoace de la liderii PSD și ALDE are un corespondent într-unul sau mai multe texte de pe site-urile propagandei rusești.



(Dan Turturică, digi24.ro)
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2017-03-11 21:57:21
         
 
  Domnule Vasiliu, teza si concluziile tezei dvs sunt fara cusur in logica lor, asa ca eu sunt de partea dezbaterilor din teza
Iar Mitica Cioaca, nascut pe acelesi meleguri cu mine este de partea neamtului care a incalcat grav Constituti, iesind fatis la revolta strazii contribuind renuntand astfel la rolul sau de mediator si devenind astfel dezbinator, instigator.
Si mai apoi justitia ne-a demonstrat ca nici el nu a fost un sfant, insusindu-si prin falsuri 2 case. Iar prin trecerea averilor Grupului Etnic German de sorginte fascista la Forumul Democrat German, prin contributia sa personala a incalcat flagrant directivele tratatului de pace incheiat dupa infrangerea celui mai odios popor de la acea vreme !
 
Postat de catre Mihail Buricea la data de 2017-03-10 16:59:37
         
 
  https://www.ccr.ro/files/products/decizia_68+opinie.pdf

Excelent! :)

Cristi
 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2017-03-10 15:18:50
         
 
  Multumesc Liviu pentru lectura si aprecieri!...

Cristi
 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2017-03-10 14:22:35
         
 
  O analiza pertinenta, nepartinica, aproape exhaustiva, realizata pe baza unor argumente solide, de natura politica, juridica, filozofica si sociologica.

Felicitari.

Am asteptat cu nerabdare continuarea primei parti. Indiferent de faptul ca unii vor fi de acord cu constatarile si altii nu, merita citita cu toata atentia.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2017-03-10 10:24:31
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23949
Comentarii: 120070
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE