|
|
|
|
|
|
|
|
|
E toamnă iarăși
|
|
|
Text
postat de
Cristian Vasiliu |
|
|
E toamnă iarăși
E toamnă iarăși, însă nu mi-e teamă
De umbrele copacilor strigoi,
De norii plini ca ugerul de ploi,
De camere cu negura în ramă,
De-avânturi eșuate în noroi,
De vinul ce bolborosește-n cramă,
De păsările care trec prin vamă
Și-amarul și puținul tu din noi.
Nu iau nimic din toate astea-n seamă
N-a fost al meu ce dau acum-napoi,
Se mișcă încă trupul meu greoi
Și nici singurătatea nu-i o dramă.
Nu-mi este teamă de ce azi se curmă,
Mi-e teamă doar de ce-mi rămâne-n urmă.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Pentru aceia care scriu in vers clasic, un exemplu de urmat.
Observati prozodia perfecta dar si noutatile textuale care fac din acest poem unul foarte bun.
Iată și două invenții stilistice, cu totul deosebite, excepționale, chiar!
"norii plini ca ugerul de ploi"
"puținul tu din noi"
Felicitări domnule coleg. O plăcere și o bucurie să lecturezi astfel de poeme.
|
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2016-10-09 00:41:32 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|