PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Pentru editori şi nu numai Text postat de Emanuel Cristescu Textele şi comentariile validate-invalidate de către un editor nu vor fi invalidate-validate de către alt editor. Dacă vi se pare că o validare-invalidare făcută de către un editor a fost făcută cu încălcarea regulamentului vă rog să mă sesizaţi la adresa [email protected] ori telefonic. Vă mulţumesc. PS1. Nu uitaţi rugămintea mea: orice text sau comentariu făcut de domnii Ioan Peia şi ecsintescu virtual în care se face vreo referire directă sau indirectă de către unul la celălalt se invalidează. PS2. Pentru domnul Peia. Un editor mi-a semnalat măgăria de text la adresa mea, măgărie care se află în editură la "invalidate". Am citit-o cu hohote homerice de râs! Şi cu milă şi compasiună pentru suferinţa şi angoasele care vă bântuie. Nenumăratelor întrebări care vă frământă, inclusiv în legătură cu mersul meu la toaletă, le răspund. Da, domnule, vorba vine, Peia. Sunt om şi nimic din ce este omenesc nu mi-este străin. Că aş fi trăind aseptic şi nu cunosc viaţa reală? Total fals. Am locuit până la 14 ani într-o comună din judeţul Buzău şi mă recomand buzoian prin naştere şi bucureştean prin adopţie. Am făcut şi fac nenumărate lucruri. Mi-am ajutat părinţii la creşterea animalelor şi păsărilor, am fost la sapă şi la cules, de floarea soarelui, porumb, struguri, etc. Inclusiv după "revoluţie". Am avut tractoare şi combine importate din Germania. Am crescut albine. Am repart televizoare, am construit mobilă, incubator, case. Ştiu să fac şi am făcut instalaţii de alimentare cu apă şi electrice. Îmi repar singur centrala termică şi hidroforul şi tot ce ţine de electrice, apă. Mi-am făcut instalaţie de udat gazonul pe care, în cea mai mare parte îl îngrijesc singur. Mi-am plantat o mică livadă. Am lucrat în proiecare şi am proiectat fabrici luate de la zero şi date la cheie. Am două invenţii şi premii şi medalii internaţionale de aur. Etc. etc. Am fost şi sunt fericit şi am avut suferinţe şi nefericiri. Am călătorit pe mai multe continente, am calităţi şi am defecte şi păcate. M-a ferit Dumnezeu de păcatul invidiei. Am făcut şi multe greşeli şi am rămas un optimist incurabil. De exemplu, îmi place să cred că, după ce v-aţi vărsat tot veninul şi toate frustrările în textul acela scabros, vulgar, mizerabil, îl veţi şterge de bună voie şi eu vă voi ierta şi voi uita. Evident că, dacă în decurs de o săptămână nu o veţi face, nu veţi mai putea să publicaţi aici. Cu multă compasiune şi regret că, oricât am vrut să vă ajut, se pare, psihologia rămâne neputincioasă faţă de caracterul şi comportamentul dumneavoastră. Cred că trebuie trecut la alt nivel. Stau şi mă întreb, ce ar fi să tipăresc acel text şi să vi-l trimit prin poştă acasă? Poate doamna nu vă cunoaşte această faţetă a personalităţii. Este, domnule Peia, ultima încercare, pe care o mai fac cu dumneavoastră. Vă doresc multă, multă sănătate. Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   îmi pare rău că nu am dat, ca motto, la respectivul text, următoarele: "Veniţi de luaţi lumină!"   Postat de catre ioan peia la data de 2015-01-25 11:13:43               am sesizat chestia sta, anume că nu mai pot să îmi accesez textele, ca să mi le corectez, şi i-a durut în fes pe onorabilii. acum să se descurce!...   Postat de catre ioan peia la data de 2015-01-25 11:08:41               Pare că problema este rezolvată, existând acordul expres al d-lui Peia de ştergere a respectivului text, conjugat cu imposibilitatea de a face el însuşi acest lucru, din motive tehnice.   Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2015-01-25 00:30:23               Domnule bard Peia, In numele tuturor basistilor de pe site va rog din suflet sa stergeti ceeace domnul profesor Emanuel Cristescu considera ca este un atac atat de puternic la pudoarea domniei sale incat nu se mai poate opri din citit. Dumnevoastra sunteti singurul antrenor capabil sa ne mentina conditia fizica dupa ce idolul nostru, Traian Basescu, s-a pensionat. Noi,fara un vrasmas de talia dumneavoastra, nu mai facem nici cat o ceapa degerata. Ar fi pacat sa ne lasati in jungla europeica asa cum muma vitrega i-a abandonat pe Hansel si Grethel in mijlocul padurii. p.s. Si nu va mai amarati la gandul ca prin stergerea acelui text Literatura Romana va pierde nu stiu cate injuraturi poetice. Ganditi-va la partea plina a paharului; vor mai apare ocazii.   Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2015-01-25 00:13:56               Adicătelea Gugulaş, că am citit-o. Zău dacă pricep de ce a fost cenzurată, parol! Să nu mă mai pot opri din scărpinat dacă pricep. Şi tare mă mănâncă mâna. P.S. Îmi prezint şi eu scuze pentru sărit dincolo de cal.   Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2015-01-24 23:13:50               Adicătelea Gugulaş, că am citit-o. Zău dacă pricep de ce a fost cenzurată, parol! Să nu mă mai pot opri din scărpinat dacă pricep. Şi tare mă mănâncă mâna. P.S. Îmi prezint şi eu scuze pentru sărit dincolo de cal.   Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2015-01-24 23:13:29               Domnule Cristescu, daţi-l naibi de text, că oricum nu-l găseşte nimeni de atâta gulaş. Pe mine m-aţi convins, am vrut să fac şi eu burtă de râs, dar după vreo trei pagini de gulaş tăiat m- am plictisit să mai caut. Da' mă întorc să citesc poezia lui Florin, că prea a ostenit s-o posteze de atâtea ori. Şi, cine ştie?...   Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2015-01-24 23:03:48               mamă, şi cu ce litere îmi subliniezi numele! parcă m-ai marca cu fierul roşu! bre, matale ai vise cu brontozauri!   Postat de catre ioan peia la data de 2015-01-24 22:41:11               "PS1. Nu uitaţi rugămintea mea: orice text sau comentariu făcut de domnii Ioan Peia şi ecsintescu virtual în care se face vreo referire directă sau indirectă de către unul la celălalt se invalidează." (mr cristaş) eeee, păi aşa mai merge, bre! nu ca pînă acum: îţi laşi pupilul slobod, din lanţ, şi, la ora fatală (nu ca-n seara aia, ci ca-n fiecare seară), individu se arma cu ceva drog şi începea să prinză posturi străine. deh, şi eu ce trebuia să fac? să fac pe kioru? că fu de-ajuns unu’ care ne făcu de comandă. matale de ce nu faci pe kioru, cînd te iau eu în balon? care-i deosebirea prinţipială? a? apoi, pardon! cam mult partipriuri pe la aşa-zişii matale editori! îţi spun asta ca să ştii, nu ca să-mi faci mie dreptate. poate că te-o ajuta, totuşi, la ceva: cînd laşi casa pe mîna argaţilor, nu se ştie dacă asigurarea o să-ţi ajungă pentru a-i acoperi stricăciunile. "Am citit-o cu hohote homerice de râs! Şi cu milă şi compasiună pentru suferinţa şi angoasele care vă bântuie."(ibidem) că rîsăşi pă bune, mister, înseamnă că mi-am atins scopul. într-un fel. nu am scris o chestie ternă, aşa cum faci matale. că mă compasionezi, vai! cît de tare sunt ampresioné! da' nu-i nevoie, nu te mai fortza, că se poate rupe ceva-n matale şi cine ştie?... pierdem o aşa capacitate! "Cu multă compasiune şi regret că, oricât am vrut să vă ajut, se pare, psihologia rămâne neputincioasă faţă de caracterul şi comportamentul dumneavoastră."(ibidem) încă o dată: nu am nevoie de ajutorul nimănui. după multe, foarte multe ciocniri cu dulcica de existenţă, am destulă forţă să şi mor cîntînd. ("ca un vierme... înflorit", precum zic într-o poemă de-ale mele). menţiune: dacă făcuşi precîte zici, atunci tot respectul, domnu'! asta, sincer. admir oamenii care-şi justifică existenţa şi altfel decît bătînd apa-n piuă. care respect, însă, se limitează la clipa fatală, în care începi să baţi cîmpii hermenuticii! pe-acolo nu prea ai ce căta, că-ţi prinzi, cum se zice, urechile! sper să mai rîzi o dată, adică să demonstrezi că ai, totuşi, simţul umorului, chiar dacă diferit, ca graniţe conceptuale, de al meu. altfel, ura şi la gară, mr! nu sufăr nici cît negru, urmare a perspectivei că mă banezi defintiv. am mai spus-o: mă doare-n cot. am şi altceva mai bun de făcut. am izecutat suficient exerciţiu pe aici şi pe aiurea, vreme de vreo zece ani, ca să-mi permit iluzia că, în următorii zece, după ce voi roade serios la cărţile pe care le-am ratat, urmare a urgenţelor vitale, să las şi eu o urmă den prăpădita-mi de fiinţă, în care m-am pomenit să fiu pe ist pămînt, fără să mă-ntrebe cineva dacă voi fi vrut au ba să mă-ntrupez.   Postat de catre ioan peia la data de 2015-01-24 22:39:55	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23945 Comentarii: 120070 Useri: 1426
ADMINISTRARE