|
|
|
|
|
|
|
|
|
Palmele |
|
|
Text
postat de
Cristian Vasiliu |
|
|
Ne-am închis amândoi
Într-o cameră goală
În care lumina intra
Printr-o singură fantă
La care nu puteam ajunge.
După un timp mi-ai spus
Că ți s-a făcut atât de dor
De cer încât mă urăști.
Te-aș fi lăsat să pleci, însă
Pierdusem de mult cheia.
Și atunci am venit cu palmele
Făcute căuș spre tine, iar tu
Te-ai salvat sprijinindu-te în ele.
N-am mai apucat să-ți spun
Că destinul îmi desenase
Cerul tău în palme, iubito.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Palmele sau când sntimentul cristalizează în vers. |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2014-01-07 01:15:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vine sonetuuu'! :)
Multumesc Maestre,
Cristi |
|
|
|
Postat
de catre
Cristian Vasiliu la data de
2014-01-06 20:58:42 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Maestre, ai un vot de la mine,dar abia astept un sonet!
Cu prietenie,
Rudy |
|
|
|
Postat
de catre
MARELE MAESTRU INTERGALACTIC la data de
2014-01-06 20:26:20 |
|
|