FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
acolo / unde fereastra este tot timpul                     deschisă
Text postat de Liviu Mataoanu
          acolo / unde fereastra este tot timpul
                                deschisă

1. (un om singur şi un singur cuvânt).
s-a eliberat şi a pătruns brusc în eter / acest cuvânt / a murit
s-a descompus acest cuvânt / s-a separat şi a murit.
şi asta / este o intrare la fel de bruscă în imagine: s-a aşezat
pe scaun şi apoi şi-a amintit-o / cât era de frumoasă
şi-a amintit-o ca şi cum nu este a lui / ca şi cum el / privindu-se
pe sine se recunoaşte într-un târziu / se recunoaşte abia când
într-o clipă / privirea-i alunecă dincolo de oglindă / în altă
oglindă.

ştiam: ceva din lăuntru se mişcă fâră să se oprească / ceva din
sine urlă la un semn nevăzut / şi tu / şi amintirea ta despre tine
se prelinge de la un capăt la altul al orei / luneci
dintr-o parte în alta a camerei pe care o locuieşti / părăseşti
o idee despre moarte pentru o idee despre femeie; şi tocmai
această femeie se desprinde / ca o obsesie / de pe retină şi tu
o priveşti din ce în ce mai aproape până când ochiul ţi se închide
şi atunci / într-o altă imagine / aceeaşi femeie / plânge.

ştiam: vechile imagini / ca şi vechile obsesii / s-au suprapus
pe aceeaşi retină / iar tu sau poate ea / îşi deschide palma
îşi întinde braţul ca semn / ca semn al unei apropieri către unu
către doi / apoi iar către unu.

ceva din lăuntru se mişcă şi lunecă în afară / este deja târziu
s-a înnoptat / nu mai e timp de pierdut / te gândeşti să ajungi
acasă şi să o vezi / te gândeşti că tu eşti acela care trebuie să
comprime timpul şi să scurteze distanţa / pentru că tu eşti acela
care vrei să trăieşti fără să ştii că trăieşti / pentru că tot tu
eşti acela care faci dintr-o imagine două imagini aşa cum din
două imagini una. (formele care îşi caută limitele continuu
sunt simple şi uşoare / transparente / cu o moarte născută din
propria lor viaţă; obiectele scoase din corpul lor sunt şi ele
la fel de strălucitoare / o vreme).

şi mai ştiam că: unele fiinţe se strecoară la miezul nopţii
tăcute / la fel de uşoare ca un abur deasupra lacului / şi apoi
spre dimineaţă / îşi înalţă vocile umede şi cheamă în cor
alte fiinţe / reale / şi fecunde / oh! şi le cheamă atât de
aproape de ele încât se amestecă / şi ziua / nici nu mai ştii şi
nici nu bănuieşti care sunt unele şi care sunt altele; îţi spui
că a venit vremea să pleci şi să laşi totul aşa cum se află / oh!
exact aşa cum sunt / să pleci departe în desimea oraşului / acolo
de unde nu te mai poţi întoarce.

               alte fiinţe / mai puţin adevărate
               cântau în cor sublimul cântec
               despre bărbatul plecat / despre bărbatul uitat.

               într-o după-amiază târzie
               aerul se lasă greu deasupra oraşului
               tu stai / priveşti / asculţi
               ziua şi noaptea / se amestecă.

(undeva / la marginea oraşului / un om singur stă şi priveşte
cum norii de fum de deasupra oraşului înghit păsările de noapte
cum norii de fum de deasupra oraşului înghit lumina difuză
chiar noaptea însăşi este înghiţită de norii de fum de deasupra
oraşului; visul acela care s-a înălţat spre dimineaţă s-a pierdut
s-a risipit înălţându-se / şi poate chiar el este acela care
l-a pierdut / pentru că el nu mai poate visa de-atunci încoace / şi
poate de aceea s-a dus la marginea oraşului / s-a aruncat în
adâncul nopţii / să privească).

               eram în altă cameră
               în alt oraş
               acei oameni cântau / privindu-se
               faţă în faţă.

               am plecat
               am întors capul
               nimeni nu m-a privit / nimeni
               nimeni nu mi-a vorbit / nimeni.

să pleci departe în desimea oraşului / înseainnă să străbaţi singur
străzile / de la un capăt la altul / aşa cum de la un capăt la
altul al oraşului acea femeie se scurge pe străzi căutându-şi
bărbatul / oh, bărbatul ei! / ascuns de soarele acesta alb.

ceea ce se mişcă în lăuntru / din sinele tău / se mişcă şi îţi
absoarbe aerul respiraţiei / dar tu nu ştii / tu nu ştii că aerul
absorbit leapădă cristale / bucăţi strălucitoare ca nişte părţi
de oglindă care reflectă părţi de chip: părul / ochii cu sclipiri
mate / fruntea / obrazul; să fie atât de târziu / acum / aici
atât de târziu? să fie oare atât de târziu încât să-mi amintesc
de ea mergând pe stradă / să-mi amintesc de ea în atâtea imagini
rupte / despărţite de goluri / ah! şi ce inimă trebuie să aibă
acest oraş dacă eu mă clatin când merg / dacă eu mă clatin la
fiecare bătaie deopotrivă cu bătaia inimii mele:

                         ....... / ...... / ......
               ........ / ...... / ...... / ....... / ...... / ...··
               ....... / ...... / ...... / ..···· / ····.·/ ..·····
               ...... / ...... / ...... / ...... / ...... / ......

(acel cuvânt / acel singur cuvânt / este neauzit pentru că el
nu se rosteşte / şi nu se rosteşte pentru că nu se poate rosti).
între bătăile inimii / spaţii albe.

2. (iubirea ta simplă şi nediferită).
sentimentul că tu eşti acela / cel care uită propria lui existenţă
nici nu se vede la început / pentru că tu te scalzi în lumina lui
până când pielea ţi se arde şi ţi se înroşeşte / pentru că tu
te recunoşti atât de târziu încât iubirea ta devine un obiect
de argint / şi acest obiect este pătruns de o mişcare verticală
ca un trup de pasăre lunecând în aer; atunci / iubirea ta
îţi este insuficientă şi simţi aceeaşi senzaţie pe care o simţi
când te sufoci / când aerul devine impur / când se umple cu
cristale în loc de fluturi / cu miros de oase în loc de păsări
cu aburi în loc de lumină.

               m-am aşezat pe scaun / încet
               mi-am scos cravata / mi-am desfăcut nasturele
               am întors capul către fereastră;
               atâta lumină se revărsa
               devenea / aproape / neînchipuită.

               ceva se mişca în aşternuturi
               altă mişcare / altă respirare
               aproape că m-am speriat
               când vântul a închis fereastra.

să fiu aici / acum / alcuin / în acest loc / să fiu singur lângă iubirea
mea simplă şi să respir acelaşi aer pe care l-am mai respirat
este într-adevăr un sentiment de aducere aminte / imaginile pe
care le am în memorie revin obosite una după cealaltă / şi trupul
mi-l simt obosit / îl simt cum sângerează în locul în care ea
mă mângâie uşor / ah!
într-adevăr: îmi simt trupul obosit căci o nouă dragoste mi se
naşte în acelaşi loc pentru aceeaşi femeie / completându-mi
iubirea / această iubire ce îşi aruncă golurile în golul trupului
meu şi eu / ah! / eu / îmi prelungesc singurătatea / tocmai acum
când mă simt atât de uşor / tocmai acum când ea este lângă una
din ferestre / de unde mă priveşte / tocmai acum când ea este
atât de aproape.

prin repetare: prin repetare / toate acestea sunt asemenea / eu
sunt acelaşi / tu eşti aceeaşi / imaginea este aceeaşi / timpul
este acelaşi ca şi amintirea că eu / că eu am fost cel care
te-a iubit / că eu am fost acela care s-a lăsat tulburat / că eu
sunt acela care mai crede că este posibilă o nouă dragoste
pentru o nouă iubire; şi tu eşti aceeaşi eu însumi altul fiind
aceeaşi femeie / acelaşi miros / ah! /acelaşi miros / este nevoie
de unjoc pe care să îl cunoşti / să poţi să fii acolo şi să te
vezi din afară.

               aceeaşi pasăre albă
               a trecut de treisprezece ori
               prin faţa ferestrei
               ca prin fata unor imense oglinzi.

               copilul stătea în mijlocul camerei
               ţinea în mână o eşarfă neagră / şi cânta:
               unu-doi / mai vino pe la noi
               unu-doi / mai vino pe la noi
               unu-doi / mai vino pe la noi
               să-mi spui o poveste adevărată.

               leagă-mă la ochi
               leagă-mă la ochi
               leagă-mă la ochi
               să te găsesc o singură dată.

să îţi repeţi amintirea în câteva imagini în care ea se plimbă lângă
tine nu este îndeajuns / dar să vezi cum ţi se repetă viaţa
este îndeajuns; să stai şi să te priveşti lângă ea / să stai şi
să vezi cum trupul tău zvâcneşte la fiecare cuvânt / ah!
este ca un plin de apă într-o fântână din care beau fiinţe cu
aripi.

să îţi repeţi viaţa în câteva imagini în care ea se arată după
atâtea nopţi pierdute / în care ea se îndreaptă spre tine lin
ca şi cum tu eşti acolo din totdeauna / fără să te mişti / fără
să ai ceva în lăuntru / fară să spui un cuvânt / este ca şi cum
această pasăre care îmi stă pe umăr şi-ar ciuguli sunetele / aşa:
unu / doi / trei / patru / cinci / şase / şapte / opt / nouă / zece
apoi iarăşi unu-doi-trei / patru-cinci-şase / şapte-opt-nouă etc.

3. (tu eşti / este şi ea).
din penumbră cuvântul rostit se mişcă în cercuri largi înspre tine
pentru că ceea ce ea ţi-a lăsat îl atrage / şi îl depărtează
şi iese / iar tu îţi simţi pe tălpi din ce în ce mai puţin
greutatea / te simţi mai uşor / şi te gândeşti că dacă ai avea
aripi ai putea: să te desprinzi / şi tu / şi să te înalţi
să îţi speli mâinile cu jeturi de aer / să vezi oraşul şi toată
mizeria lui; aceasta este o oră / în care luneci / dintr-o parte
în alta a camerei pe care o locuieşti / şi părăseşti o idee
despre moarte pentru o idee despre femeie; aceasta este o oră
pe care altădată o aşteptai privind strada / în lung / de la
fereastră / şi nu ştiai că ea nu mai vine / şi nu ştiai că nici
în ziua următoare nu mai vine / nici în cealaltă / nici în
cealaltă / nici în cealaltă / nu ştiai că propria ta singurătate
deja te cuprinde / şi nici că visul deja ţi-a trecut prin vedere.

tu eşti altul /tu eşti altul pentru că nu mai recunoşti nimic
din lucrurile pe care le-ai făcut / tu eşti altul / pentru că
la început ai fost unul / apoi doi / apoi trei / ah! / tu eşti
altul / tu / tu eşti / pentru că după atâta timp nu te mai
recunoşti în oglindă / te uiţi la tine şi nu te mai recunoşti
numai interiorul camerei a rămas acelaşi / numai gândul că mai
poţi iubi a rămas acelaşi / atât. acolo unde te cauţi pe tine
nu te găseşti acelaşi pentru că aerul pe care îl respiri
este mereu altul / fereastra de la care priveşti arată mereu
alt oraş / tocmai pentru că tu eşti de fiecare dată altul.
(când pierzi un obiect şi nu îl mai cauţi / înseamnă că acolo
se opreşte imaginea mea despre mine / înseamnă că tu / dacă mă
priveşti ştii cine sunt / ştii că eu am fost acela care te-am
căutat / acela care îşi are iubirea permanent cu el
şi care / oricât ar fi de târziu / se întoarce acasă / adică acolo
unde tu îl aştepţi / adică acolo unde fereastra este tot timpul
deschisă).

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  soresculatule,
faptul că mi-am exprimat opinia, mărturisind franc că eşti un dramaturg de doi bani, cu toate că te dai mai rotund ca bula magnetică, nu înseamnă că te-am jignit, ci că am spus un adevăr, dpmdv.
dar, vezi? reacţia ta "căcănie" nu prea poate fi socotită echivalentă cu afirmaţia mea - ce-i drept, mai dură, dar departe de a viza concepte coprosapienţiale, precum făcut-ai tu, simţindu-te cu musca pe scalp.
vezi şi povestea cu găina, care, totuşi nu "croncăne", în niciun caz. poate cîrîie, dar e posibil ca atributul ăsta să-l fi rezervat pt tine, căci ai spectru sonic foarte apropiat de cel pomenit, chiar şi cînd dai cu pieptul de pământ, ka kukurigu ăla, de care ţi-am pomenit. se aude şi în scris!...

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-17 16:01:53
         
 
  Dragul meu Peia, nu am obiceiul să mă dau cocoș decât atunci când am în fața mea o găină. Mai ales când croncăne de zici c-a apucat-o strechea.
Pe de altă parte, evident că există apariții noi. Depinde càt de demne de luat în seamă.
Și: Garantat, dar garantat nu vei auzi de la mine vreo jignire dacă nu tu vei fi acela care a început/începe distracția. Parol!
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-17 11:01:57
         
 
  tot e bine că ai adus tu un suflu de originalitate, epi_scop, anume epi_copypaste după alţii, modificare pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale şi apoi publicare sub semnătura-ţi. succes garantat, ce mai!

până te prinzi tu ce mă mână pe mine în luptă, poate îţi pui un pic problema de ce epigramele tale considerate a fi cele mai reuşite sunt taman cele care cad sub incidenţa bănuielii (şi a evidenţei străvezii-vezi arhiva pe linia anda andrieş) de copy/paste!

adică problema cu paiul şi bârna, cred că mai ţii minte, în ciuda întinderii albastre dintre vechiul şi noul continent.

sau, mai nou, cu dabija şi cu grija!
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2013-05-17 08:50:49
         
 
  nea sorinele, hai să te văd cît eşti mătăluţă de "specialist" în domeniul liric!Explică publicului larg, prin prisma "obectivă" a circumciziei autobiografice a lupului liric dîn tine cam ce vru să zică autorul, acilea aşa:
"sentimentul că tu eşti acela / cel care uită propria lui existenţă
nici nu se vede la început / pentru că tu te scalzi în lumina lui
până când pielea ţi se arde şi ţi se înroşeşte / pentru că tu
te recunoşti atât de târziu încât iubirea ta devine un obiect
de argint / şi acest obiect este pătruns de o mişcare verticală
ca un trup de pasăre lunecând în aer; atunci / iubirea ta
îţi este insuficientă şi simţi aceeaşi senzaţie pe care o simţi
când te sufoci / când aerul devine impur / când se umple cu
cristale în loc de fluturi / cu miros de oase în loc de păsări
cu aburi în loc de lumină."

după aia vorbim despre sclifoseli de originalitate.
(PS bade, oleacă de atenţie cînd te dai cult...nu ştiu cine vă preda la şcoala de popi istoria artelor dar:Nicolae Grigorescu este original prin tablourile de gen(car cu gugulani, ţărăncuţe, scene din războiul de independenţă, şa)
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2013-05-17 08:30:11
         
 
  altcum, e bine că vorbesc de originalitate ăi de n-au scris un vers original în viaţa lor.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-17 08:25:49
         
 
  soresculatule,
în materie de scris, nu există apariţii noi sau vechi. există scris demn de a fi luat în seamă au ba. chestia cu salutul de bun-venit se aplică la sindrofii, agape şi alte chefuri.
cît priveţte povestea cu bunul-simţ, de care văd că faci atîta caz, senzaţi mea e că-i cam "căcăniu", ca să-ţi folosesc eleganta expresie, folosită în împrejurări în care ai vrut şi tu să te dai strong, ridicîndu-te în două picioruşe şi bătînd avan din aripioare ka kocoşu lu disney.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-17 08:24:59
         
 
  @adrian mihai: Nu stiu ce te mana pe tine in lupta. Poate doar dorinta de a te baga singur in seama sau de a fi pupat pe crestet de ip sau gh r.
Cert este ca autorul a fost clar: degeaba pictezi icoane ca Grigorescu, scrii poezii ca Eminescu sau canti rock 'n' roll la fel de bine ca Elvis Presley. Vei fi un neica nimeni daca nu vii cu ceva original. Ti se pare ca Stefan Banica Jr. e un mare cantaret deoarece ii imita la perfectie pe Shakin Stevens sau pe Elvis?

 
Postat de catre General Motors la data de 2013-05-17 04:40:13
         
 
  Dane, eu nu m-aș grăbi să dau cu barda acolo unde nu este cazul. Mai ales în cazul unor noi apariții pe acest site, cu atât mai mult cu cât nu știu mai nimic despre ele.
Când întâlnesc pe cineva, primul lucru pe care îl fac este să îl salut. Cred că asta este o normă elementară de bun simț.
Ne cunoaștem de ceva vreme, și nu cred că până acum m-ai văzut răspunzând criticilor pe care le-ai făcut, atâta vreme cât ele s-au înscris în limitele bunului simț.
Mie mi se pare esențială comunicarea dintre două persoane. Și înțelegerea, și respectul reciproc.
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-15 15:12:34
         
 
  florentine, ca om, de îi porţi vinerile şi sîmbetele şi toate zilele săptămînii lui Peia şi îi ţii isonul lui Mataoanu, te înţeleg.ca truditor cu mintea pe-ogorul literelor, ba!  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2013-05-15 13:42:50
         
 
  Noroc cu voi, păsăroilor.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-14 21:37:17
         
 
  Ioane, tre' să recunoști o evidență: în peisajul lavrei bleu, pămînt binecuvîntat pt tot felul de cuvîntătoare liricoase, literatul Mățăoan e o specie aparte, un soi de scripcar cu arcușul din mațe de mîță și corzile din cozi de cotoi.:)))  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2013-05-14 19:19:09
         
 
  cioacă,
nu-ţi mai chinui generozităţile, în acte pur gratuite!
grija ce mi-o împărtăşeşti este mai inutilă ca rochia unei mirese în noaptea nunţii. pe cînd mirele doreşte a afla oarece lucruri şi a le devoala, spre ziuă, nuntaşilor.
primele texte, semnate petrini - în falş, cum ar fi zis nea nicu - au consistenţă, şi nu mă dezic nici acum de ele. au urmat nişte amestecături, care, da, mi-au trezit suspiciuni, dar nu pentru că soresculianu ar fi jucat leapşa pe ouate, ci pt că, efectiv, cele postate erau, şi sunt, nişte făcături, o zeamă-lungă să ajungă. doar tu, care ai habar de valoarea unui text, taman ca ologul despre suta de metri plat, nu ai de unde să ştii cum devine de se-ntîmplă.
la fel, confuzia dintre literatură şi "colegii despre sait" este rizibil de specifică ţie-ţi.
aşa că mai moşeşte vreun catren de două parale şi te du la somnic, cu sentimentul datoriei împlinite.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-13 23:01:38
         
 
  Stimate tovarase general Peia'
Cand poetul si avocatul Florentin Sorescu a poposit printre noi ati salutat venirea domniei sale. Dupa care, dracul bagandu-si coada, i-ati negat orice tangenta cu literatura. La fel s-a intamplat cu poetul Victor Petrini pana ati aflat ca ar fi frate geaman cu avocatul, motiv suficient ca sa nu va mai placa. Iar acum vad ca incercati cu orice pret sa divortati artistic si Livio Mataoanu pe acelasi motiv de rudenie indezirabila. Sa stiti ca nu este bine ce faceti. De continuati sa luptati cu atata ardoare impotriva tuturor colegilor de site aveti toate sansele sa ajungeti "Geniul pustiu" de Mihail Eminescu.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2013-05-13 22:30:39
         
 
  scuzati: imi bucur rara admiratie si zic sa ne oprim aici, pt pag asta.
salutari!
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-13 22:01:24
         
 
  ce spusei se dovedi.
vrem să părem interesanţi & profunzi?
glossolăluim taman ca şamanii cuprinşi de amoc.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-13 21:25:38
         
 
  credeam ca place numele meu liveiu mataoanu – cusut cu ac, ata @ip.
(si imi place si ‘mneatale – serios aici!).
Adap, ei, asta e!
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-13 20:48:51
         
 
  cum ziceam, viata N alta parte!
in cazul @ip nu conteaza dosul, capul mic si nisip sa fie. era sa zic sa curga!
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-13 20:24:10
         
 
  măţăoane, sau cum vei vrea 'mneatale să te derivi,
limba română are limpezimi de cristal, atunci cînd cel ce o foloseşte are abilitatea de a o face să arate astfel;
sau - altă variantă - dacă nu manifestă pedanteria de a o silui terminologic, în fel şi chip.
limba ta română suferă. din lipsă de graţie şi capacitatea de a baleta pe sensuri. eşti, cum să zic? cam grosso-modo!
deci, într-un anume fel, putem proba veridicitatea zicalei cu turcul şi pistolu!
adică, la aşa nume, aşa limbă!

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-13 19:58:05
         
 
  erata - "moroc, nu imposibil". qed.  
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-13 19:46:58
         
 
  o parte din explicatii aici:
http://www.youtube.com/watch?v=XCWwuIXxBuI
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-13 19:41:15
         
 
  incerc sa inteleg, @ip.
intr-o parte, asa se intampla cand scrii de la un dispozitiv mobil. corecteaza textul continuu, il rescrie (rescriie), muta cursorul, muta cuvinte sau litere, sare de la un cuvant la mijl unui altul. se numeste swype, cred. te plimbi cu degetul pe un screen cu gura mica.
intr-alta parte, pt un milanez, e foarte greu sa-si atarne la bracinar o d'asta. moroc, mu imposibil.
cu numele, treaba e cam asa:
prima articulare cade la cazul citat, deci mai incetisor.
a doua, treaba ta, poti scoate toate literele din nume, de la aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
la z. o sa ramana un vid in care poti respira in voie. stii cum e, ai dovedit.
al dvs, al..., al cu za...
_____
(asta chiar imi place "pentru aşa răzbel în indispensabili.").
by by.
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-13 19:34:51
         
 
  sau, de ce nu? "mîţăuane" sau "maţauoane".
ambele justificate onompatopayc.
primul, de miorlăiturile din marte ale felinelor;
al doilea, de chiorăiturile vintrale ale intestinelor.
deci, deşi nu aş (dorii)(!!!) să se întîmple asta, forţa sugestiei este potenţată de către grupurile semantice al celor două variante.
dar, cum ţi-am spus, mesiu maţaone, nu ai brăcinar pe potrivă pentru aşa răzbel în indispensabili.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-13 18:56:19
         
 
  @ip
e cam dificil cu apelativul 'mataoane'.
unii pot sa auda 'matauane', si nu as dorii!
interstitiile le las pt. unul dintre admini, ca si rima 'involuntara' a la vp, aluziile(!!!) si iluziile. chiar o mica rezonare nu te scoate dintre ierburi, pay d'aici!
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-13 18:32:54
         
 
  "si acum o intrebare: sunt eu magar sau tu usor agramat?"
(finul Adrian Mihai)

Finule,
Eu nu sunt usor agramat ci extrem de agramat. Cat despre cea de a doua parte a intrebarii: dupa marimea urechilor ati putea fi ce sustineti ca ati putea fi, dar dupa micimea trupului nu putet fi decat iepure!
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2013-05-12 23:12:54
         
 
  tot e bine, cioaca, ai inceput, in fine, sa intri la idei!

"ce-are-un" pentru a nu mai da posibilitatea...

dar ce te faci cu:
care se-aman-a
trag de ureci!
terenul desbaterilor
sansa de isbanda
dezbatant
a-l biruii
sa va poarta semnatura

si acum o intrebare: sunt eu magar sau tu usor agramat?

asa e la varsta ta cand faci pipi, iti curge majoritatea pe papuci!
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2013-05-12 22:50:58
         
 
  "2. posibil a fi concluzia super/abstrasă a unui eseu inteligent despre natura versatilă a celor dramaturgi de operetă, care se dau notorii pe aici."
(generalul Ioan Peia)

Stimate tovarese general,
Incercarea dumneavoastra de a-l invinge pe avocat pe terenul desbaterilor nu are nici o sansa de isbanda, fiindca dumnealui isi castiga existenta dezbatant cu succes cazurile unor mafioti mult mai inraiti.
Singura sansa de a-l biruii pe propriul teren o veti avea numai daca ne veniti cu o piesa patriotica de mare rasunet care sa va poarta semnatura.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2013-05-12 22:01:09
         
 
  erata:
"ce-are-un" pentru a nu mai da posibilitatea inteligentei ultra-agresive a finului posibilitatea sa-si arate muschii.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2013-05-12 21:46:03
         
 
  "radu (sau cum te-o fi chemând în realitate), roagă-l pe nen-tu cioacă să te-ncatrenească, dacă simţeşti nevoia stringentă!"
(finul Adrian Mihai)

finul, ceare-un cap de rasa,
care se-aman-a curechi,
vad ca iarasi nu se lasa
pana nu-l trag de ureci!

p.s.
Finule,
Dupa parerea mea urechiuse domniei voastre sunt destul de lungi, dar daca insistati!...
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2013-05-12 21:43:02
         
 
  şi, apropo: de padina ăla nu am auzit.
poate el de mine.
destul să văd că fu/este (am parcurs primul text - vax!) un manufacturier băsist, din ăia care au combătut pe net contra-cost. dealtfel, încă din start i s-a făcut o propunere comercială.
de, ce nu e de vînzare în România?!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-12 19:33:26
         
 
  măţăoane,
pînă mai ieri fuşi un anonim.
acum te dai rezonant-metabolic. ce e drept, fără mişcarea peristaltică a amicului soresculian, rămîneai în notorietatea mică, dar veselă, a cartierului natal, ca, pardon, centurista pe orbitele Hall.
chiorăiturile tale spirituale, oricît le-ai direcţiona spre partea superioară a abdomenului, adică acolo unde se distilează samahoanca, tot mici rîgîieli post-ingurgitative, deasupra chiuvetei, sunt.
pentru brăcinarul meu, îţi trebuie mai mult tupeu. rezon!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-12 19:28:02
         
 
  "câh." (soricescu)

nu sunt decît două variante:

1. după comul de sub, ai uitat să te semnezi.
şi ai făcut-o mai apoi.
e drept, semnătura te defineşte în toată sple(e)ndoarea metafizică a marii tale personalităţi!

2. posibil a fi concluzia super/abstrasă a unui eseu inteligent despre natura versatilă a celor dramaturgi de operetă, care se dau notorii pe aici.

Oricum, în ambele cazuri: cîh-amprentă şi cîh-concluzie, natura naturanta a stilului soresculian este foarte trendy.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-12 19:19:25
         
 
  mda, e în regulă, sunteţi şi continuaţi a fi egali cu voi înşivă. adicătelea nişte trişti...

radu (sau cum te-o fi chemând în realitate), roagă-l pe nen-tu cioacă să te-ncatrenească, dacă simţeşti nevoia stringentă!

iar mata, liliac sorescian, şezi pe ciuci şi nu mai ridica praful, că faci prea mult caz de ceea ce, de fapt, în realitate, nu eşti!
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2013-05-12 15:41:22
         
 
  mihăiţă mamă, dacă te-am enervat, fă-mi un catren din alea satirice de îndreptat năravuri, cu bolduri inteligente şi cu răutăcisme, pune-mă, soro, la punct, să-mi sară fulgii! şi-ţi trece, îţi spun eu.
(ca să nu ţi-o pun iar între buturi, păcatele mele, promit să nu-l citesc prea curând).
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2013-05-12 00:06:03
         
 
  am, de care bracinar ne tragem?
bine-i sa nu-l nimeresti pe p-al' de trage ip.
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-11 23:14:41
         
 
  câh.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 23:07:16
         
 
  Măi mihăiță! Fii bărbat, băiatule... Joacă-te în nisipuț cu Peia și ai grijă la rățuște.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 23:05:59
         
 
  poate ca au mai spus-o si altii inainte, dar trebuie sa recunosc totusi ca unii chiar sunt otraviti. ca au luat cate putin si acum rezista otravii, in fond, e o treaba buna! insa, ramane un of mare de tot, da' mare: de ce atata fiere!!!
am vazut atitudine nikului .solitaire - tina, foarte constructiva: taie, sterge adauga, lasa variante, sau nu, asculta. cu folos.
90% din replicile de aici sunt create de limba romana pt a fi spuse, nu scrise. poti sa razi copios cand discutia cade doar in atac la la prsoana. dar e tragic. si asta e mult mai grav decat supervizarea editorului.
eu chiar nu cred ca tre' sa scoatem cuvintele astea ...ictir, ra..t, etc. sunt f romanesti. injuratura, are si ea farmecul ei, dar nu sa fie porcoasa, asta e scoasa de orice admin pe orice site.
restrictiile sunt prea mari - nu vreau sa zic aproape de cenzura (institutia. e ok atata vreme cat nu exista cea interioara, personala), dar nu te poti desfasura. intr-o era a vitezei, dureaza o alta era sa stii o parere. inteleg si ca unii doar exagereaza (cum am vazut la textul lui tanase postat de fl. sorescu - si in vreo inca 8-9-10) , dar pot fi stersi dupa aceea. ca peste tot. iar daca jignirile sunt grave, exista justitia. recunosc ca e un mod excelent de a o evita!
___________

@ ip, cred ca era mai bine sa spui dintr-o vitrina, decat dintr-o vintre. puteai sa afli cine a inventat-o si de ce. nu stiu daca inainte de tintar. cred ca nu. si daca iti place asa mult limbajul comun cu artificii, ... mai e mult pana la viorel padina.
http://avp-cenzura.blogspot.ro/
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-11 23:00:20
         
 
  iar pe mata, umbra lui marin sorescu la lilieci, am vaga impresie că te cam penetrează în mod ruşinos grija în legătură cu persoana mea.

ghicii?
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2013-05-11 23:00:11
         
 
  sorilă,
'te şi te culcă!
eşti genial, da' numai cînd dormi.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-11 22:58:20
         
 
  stimate dt, cred că fondul discuţiei era altul, nu dacă eu m-aş apuca de scris în stilul lui ovidius... dar e bună şi deturnarea atenţiei făcută aşa cum încercaţi să o faceţi dvs!

problema era alta şi cât se poate de simplă, anume că m-am temut, pentru o clipă, că i-au murit lăudătorii măţăoanului, ceea ce, în definitiv, ar putea fi o explicaţie a autoosanalelor.

iar tu, radu mamii, chiar că nu meriţi nici un răspuns...
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2013-05-11 22:56:07
         
 
  Și , crede-mă - nu este o glumă. Aveam mult mai mari așteptări de la tine. Voi înceta orice dialog cu Luminăția ta, întrucât nu vreau să mă transform într-o maimuță. Pentru mine bunul simț contează.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 22:33:33
         
 
  Ioan Peia, tu să fii sănătos. Și, pe cât cu putință, mai puțin penibil.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 22:27:17
         
 
  ei aş!
ei aş!
ei aş!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-11 22:22:19
         
 
  Am scris doar la lumina ecranului laptopului şi se vede ce a ieşit. Dar se înţelege. Scuze!  
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2013-05-11 22:12:26
         
 
  Domnule Peia, nu vă mai victimizaţi degeaba. Niciun comentariu care conţine "hai sictir" ori încalcă regulamentu nu va trece. Şi rog şi pe ceilalţi editori să procedeze la fe.

PS. "I-aţi turtit fesul#" Poate în imaginaţia domniei voastre. Că în rest, în oricare polemică sau încercare de polemică aţi fost adus
n situaţia de autocontradicţe. Cum credeţi că pot lua în serios simple afirmaţii fără nicio argumentaţie sustenabilă! Dumneavoastră atâta ştiţi. Neaând argumente,
ncălcaţi premedditat regulamentul. Pentru a fi sabcţionat şi apoi pentru a vă victimiza. Vă informez că dacă nu veţi
ncălca regulamentul orice afirmaţie a domniei voastre va trece fără probleme. Vă înşelaţi crezând că susţinerile dumneavoastră sperie pe cineva!

Vă doresc suuces şi să vă adaptaţi la o viţă comunitară, pe site, normală!
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2013-05-11 22:10:18
         
 
  între timp, observ că sunt unii care nu pot trăi decît ronţăindu-mi oleacă din posterior!
poftă bună!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-11 22:07:20
         
 
  păi da, că am prins figura: atunci cînd vreau să treacă musai ceva, îmi exprim îndoiala că ar scăpa prin interstiţiile generozităţii editoriale.
pun, adică, la încercare, ambîţu editorelui, care, ca să arate lumuliţii cît de imparţial este, validează taman comurile care pun la îndoială buna-i credinţă.
ca în cazul de faţă.
las-o-n fasole, nene!

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-11 22:05:21
         
 
  sorilă, luminatule,
îţi propun să-ţi vîri capul într-un bol şi să tot respiri acelaşi aer. te-am pierde de client. ar rămîne, vai, dramaturgia română văduvă şi neconsulată.
eu zic că, mai înainte de face pe dăşteptu, drmaturgule pîrît, să mai pui mîna pe cîte-o carte, să afli cum e cu asfixia cu codoi. că dacă tot răsfoieşti tot mereu aceeaşi broşurică mov, care-ţi care-ţi spune ţie că eşti cel mai luminat dintre dramaturgi, îţi creşte prea mult volumul bulelor din sînge şi rişti să devii remakeul lu bulă răposatu.
pdap, n-ai fason pt contre cu mine.
mai bine ai juca ţintar cu măţăoanu, pt că amîndoi sunteţi de-o vintră.
ăsta, editoru, ofticat că i-am tot turtit şi lui fesu, lasă să treacă doar cîte-o replică de-a mea, din joi în paşte. asta ca să arate că e, totuşi, imparţial ca românu cioacă, cînd zbura peste apă, la pieile roşii. ca să facă schimb de spectre cromatice.



 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-11 21:59:41
         
 
  oarecare legătură  
Postat de catre Dragos Tudose la data de 2013-05-11 17:41:45
         
 
  nu vă enervaţi, domnilor, mihăiţă-şi vântură şi el aerul de sub limbă, de bucurie c-a-nviat stăpân-su :)  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2013-05-11 17:40:11
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Mișto filmulețul, Radule. Poate înțeleg ceva și inteligențele astea cafenii. Deși mira-m-aș...  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 17:36:11
         
 
  Evident, Dragoș Tudose, că asta spune Liviu. Dar unii dintre noi simt nevoia să-și mobilizeze puținii neuroni. Doar doar s-or vedea mai mulți.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 17:20:10
         
 
  Domnule adrian mihai, întîi că umorul, într-adevăr, nu poate să fie înţeles chiar de toţi (ar fi şi păcat), iar pe de altă parte, dacă dvs v-aţi apuca acum (astăzi, 11.05.2013) să scrieţi poezii în genul celor ale rafinatului poet roman Ovidiu, chiar dacă acesta are oarecare legături cu spaţiul nostru (carpato-danubiano-etc), tot ridicol s-ar numi că sunteţi.  
Postat de catre Dragos Tudose la data de 2013-05-11 17:10:55
         
 
  "acolo unde te cauţi pe tine
nu te găseşti acelaşi pentru că aerul pe care îl respiri
este mereu altul"

normal! dacă ai respira mereu acelaşi aer, te-ai sufoca, dracului! - I. Peia."
Pe asta de unde ai mai scos-o? Poți foarte bine respira același aer, la fel cum te poți și schimba.
De unde și vorba: "Mai schimbă și tu aerul".
Doar tu, Ioane, produci aceleași noxe, oriunde ai fi.

 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 17:02:45
         
 
  Adrian Mihai, ceea ce caută a spune Liviu, e clar. Anume că, in calitate de prozator, ar fi mediocru.
Mătăluță însă tare îți place a face pe deșteptul.
Și - să mă ierte Domnul - nu văd nici care sunt argumentele tale, nici ce te mână în luptă. Vorbești ca să nu taci.
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 16:57:05
         
 
  @a.m., mie mi se parea ca textele mele se incadreaza pe alta interfata a (post)modernitatii!
dar daca bateti acolo, eu nu ma regasesc unde ziceti.
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-11 15:33:22
         
 
  proza/ele le am gata in minte, intr-o suflare. dar cred ca e o problema la stil. as ajunge un biet prozator de prin,'30-'60. pentru unii. pentru altii, mai inainte(?) de-atat.
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-09 21:47:45


tare de tot asta, dle măţăoanu ori cum v-o fi chemând, deoarece, în perioada menţionată se încadrează, să dzicem, un panait istrati ori un "teneşii" uiliams. cum ar veni, neşte mărunţei şi ei, acolo, şi v-a năpădit teama de a nu vă complace în mediocritatea lor...

dar cum modestia e pentru modeşti, vă înţeleg umorile. sau umorul. fie, el, şi involuntar!
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2013-05-11 15:24:07
         
 
  mulţumesc @radu ştefănescu, sunt sigur că acest căpcăun l-a scos înainte din butoi pe ăla, d. ieugene!  
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-11 15:17:09
         
 
  şi eu vă salut, i.p.
(scuzaţi, numai conţinuturi)!
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-11 14:58:37
         
 
  totusi...

 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2013-05-11 13:10:10
         
 
  ce banalităţi fără cap şi coadă!
ce plăcintă interminabilă de farafastîcuri de mult consumate!... şi ca stil, şi ca înţeles.

auzi, cică:

"acolo unde te cauţi pe tine
nu te găseşti acelaşi pentru că aerul pe care îl respiri
este mereu altul"

normal! dacă ai respira mereu acelaşi aer, te-ai sufoca, dracului!
în plus, de cînd a ajuns aerul amprenta, din buletin, a individului?
simple trăcăneli şi ifose poetice!



 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-11 12:40:13
         
 
  Domnule Sorescu, sunt cât se poate de Iulia, până şi buletinul îmi dă dreptate în acest caz :)  
Postat de catre Iulia Elize la data de 2013-05-10 12:41:00
         
 
  multumesc foarte frumos, @iulia, sunteti amabila si directa, ceea ce imi place pentru ca pot sa ma pozitionez catre o opinie.
proza/ele le am gata in minte, intr-o suflare. dar cred ca e o problema la stil. as ajunge un biet prozator de prin,'30-'60. pentru unii. pentru altii, mai inainte(?) de-atat.
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-09 21:47:45
         
 
  Doamnă/domnișoară Elize, mărturisesc că am suspectat/suspecteaz faptul că sunteți clona unui domn(ișor) poet. Da' las suspiciunile la o parte și vă iau de bună.
Mă bucur de cele ce-ați spus relativ la poezia lui Liviu, așteptam ca, în sfârșit, cineva să aibă ochi să o vadă...
Liviu este un poet cu adevărat bun - de anvergură. Asta dacă nu ne împiedicăm de liniițe și linioare.
Și ăsta e doar începutul, să vedeți ce va urma...
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-09 21:25:39
         
 
  Chiar dacă poemul este destul de amplu, are acel -je ne sais quoi- care te face să îl citeşti pe nerăsuflate. Părerea mea este că v-aţi descurca foarte bine şi în proză, dacă nu aţi încercat până acum, nu e târziu să o faceţi de acum încolo, părerea mea sinceră. Oricum, pe scurt, poemul a plăcut, şi drept e, aveţi un stil de a scrie bine definit, recognoscibil. Felicitări!  
Postat de catre Iulia Elize la data de 2013-05-09 20:38:30
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23972
Comentarii: 120095
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE