|
|
|
|
|
|
|
|
|
început |
|
|
Text
postat de
Stefania Carmen Luca |
|
|
la început a fost lacrima
și lacrima a retezat iubirea fir cu fir
până la rădăcină
până la pământ
nu am crezut vreodată în moartea zborului
din mine
nu am crezut că aripile vor săruta alte ceruri
s-au măcinat amintirile prin râșnița vieții
prin praful lor m-am târât o vreme
am căutat lumina în primăverile crude
să-mi spulbere întunericul crescut prin așchii de timp
solitudinea te îmbracă în fel de fel de haine
mai mult gri mai mult negre
până se adâncesc
până devin pielea ta
apoi surâsul își găsește singur conturul
se redesenează în tipare noi
viața e o succesiune de anotimpuri... |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
mulțumiri sincere tuturor!e bine de știu ce e balast și ce e poezie...învățăceii au nevoie de asta! |
|
|
|
Postat
de catre
Stefania Carmen Luca la data de
2013-03-21 17:16:02 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"solitudinea te îmbracă în fel de fel de haine
mai mult gri mai mult negre
până se adâncesc
până devin pielea ta".
Aș înlocui "mai mult gri mai mult negre" cu ponosite.
Dar merge și așa.
Are dreptate musiu Ecsintescu, fragmentul ăsta e chiar poezie. Și merge în sine, fără a mai fi necesar altceva.
Restul e balast. |
|
|
|
Postat
de catre
Florentin Sorescu la data de
2013-03-21 13:49:19 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
oye como va :) |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2013-03-21 13:31:00 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"să-mi spulbere întunericul crescut prin așchii de timp
solitudinea te îmbracă în fel de fel de haine
mai mult gri mai mult negre
până se adâncesc
până devin pielea ta"
Votez! |
|
|
|
Postat
de catre
ecsintescu virtual la data de
2013-03-21 13:13:31 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
alegoria dvs are pneurile uzate, doamna. in poezie, eu unul accept platitudini ca "aripi", "solitudine", "amintiri", doar cu o conotatie ironica. dvs. vad ca le luati in serios. la fel, si cliseele "s-au măcinat amintirile prin râșnița vieții", "primăverile crude" (cum altfel pot fi primaverile, ati vazut dvs vreuna coapta?), "până la rădăcină / până la pământ" (ati vazut radacini altfel decat in pamant?). "viața e o succesiune de anotimpuri..." s-a scris de un milion de ori... |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2013-03-21 13:02:47 |
|
|