|
|
|
|
|
|
|
|
|
Eu sunt cenușă... |
|
|
Text
postat de
Ioan Grigoras |
|
|
În nopțile cu lună plină
M-adulmecă un vis tomnatic
Adus de-o rază de lumină
Ce mi se-aprinde-n piept vulcanic.
Te port pe brațe, chip divin,
Tivit cu ramuri de albastru,
Din ochii tăi, un cer senin
Mi-alintă sufletul sihastru.
Magnolii prinse-n decolteu
Tresar de drag, neliniștite
Când mâinile, în visul meu,
Te-ating pe sânul tău fierbinte.
Și-mi aparții imaginar,
Eu sunt cenușă, tu scânteie,
Dar timpul trece, un hoinar -
Să știi că te doresc, femeie!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
tivit cu ață din ibrișin desuet-ăcrimos, burdușit de clișee.spre faima europeei cu libertate deplină de exprimare nelimitată, 'nainte, poeți, lavra vă cere! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2013-03-19 12:11:38 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23961 |
|
|
Comentarii:
120088 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|