|
|
|
|
|
|
|
|
|
Weltanschauung laic (Exercițiu de lectură) |
|
|
Text
postat de
Elena Stefan |
|
|
Weltanschauung laic*
Percepția laică asupra îngerilor pune probleme de natură a se constitui într-un adevărat weltanshaung al îngerilor lor orbi / din oglindă. Dar cine vor fi fiind acești îngeri orbi ? Pentru că, dacă am înțeles eu bine, acestora le este dedicat întregul excurs poematic de mai jos. În plus nepăsarea lor, a îngerilor orbi, pare a fi motivația pentru acest poem devenit un fel de prolegomene în ontologia angelică.
Ușor sorescian, poemul debutează sentențios: Îngerii au multe calități: Ca și cum, într-un expozeu despre îngeri, început mai de mult, vorbitorul a ajuns și la acest capitol al calităților. Siguranța versului sugerează siguranța vorbitorului care poate fi un țăran înțelept ori un cercetător al domeniului. Oricum, acest vorbitor arhetipal, pare a fi, dacă nu specialist în angelologie, cel puțin un inițiat în metafizica îngerilor. Apoi, rând pe rând, facem cunoștință cu aceste calități: altruismul făra limite ne sar în ajutor trecând prin ziduri și fără nici un fel posibile consecințe, fie și colaterale, malefice fără să le dărâme, empatia, discreția, (muți și uituci), transcendența, pacifismul, ultrasensibilitatea, imaterialitatea și, esențial pentru această categoremă metafizică, lipsiți de trufie, acest, se pare, păcat al păcatelor, adică lipsiți de personalitate cum îi prezintă autoarea.
Versurile întregului poem au o aparență de simplitate însă aceasta este înșelătoare. Dacă ne rezumăm doar la aparență riscăm să pierdem esența. Citez exemplificativ : îngerii cu ochii închiși / și creierii spălați de o lumină / prea blândă,. Ochii închiși nu sugerează, cum am fi tentați la prima vedere, o posibilă stare hipnotică, de handicap sau de neutralitate în sens justițiar ci, starea de devoțiune fără limite ca în expresia îl urmez cu ochii închiși, adică necondiționat. Mai departe, creierii spalați ne-ar putea duce, înșelător, la mancurtizare însă aici avem de-a face, după părerea mea, cu o stare de benedicțiune a luminii blânzi! care nu poate fi decăt Marele Anonim. La fel calcă pe jăratec , tălpile lor , nu ard,
notele noastre de plată și altele. Toate au alte semnificații, respectiv conotații, pe care, sunt sigură, fiecare cititor le va descoperi și se va bucura.
Vorbeam mai sus de percepția laică. Aceasta ne este sugerată de frumosul vers care pare a ne face parca apropiați de lumea învizibilă a îngerilor, de parcă am fi la per tu cu aceasta: îi cauți la telefon sau le trimți email, / nu răspund niciodată; Pentru că ei, îngerii, cu toate calitățile lor nu au și calitatea, din perspectivă umană, defectul, din perspectivă divină, de a fi curioși, adică de a mânca din pomul cunoașterii respectiv, cum zice textual autoarea, de a încerca să vadă. Dacă și ei ar încercă să-și depășească statutul și condiția lor existențială, cu toate că merg pe ape, în cer se scufundă dezinvolt, albastrul nu-i îngheață, etc ( de remarcat și frumusețea stilistică a sintagmelor), ei bine, cu toate acestea, s-ar molipsi de nepăsarea îngerilor lor orbi / din oglindă Care nu sunt ei, adică îngerii, cum, înșelător, am putea crede, luând drept referential, stricto sensu, imaginea din oglindă. Cum, de asemenea, nu sunt nici aceia pe care cuvântul oglinda i-ar putea sugera cu expresia conotativă de simetrie, respectiv răul, maleficul, ca antipod al binelui reprezentat de către îngeri. Așadar cine să fie acești nepăsători îngeri din oglindă dacă nu noi, oamenii ?
Autoarea ar putea amenda viziunea noastră despre cheia de lectură propusă pentru acest poem. Și nu numai.
Luminita Suse
Imagini în oglindă*
îngerii sunt altruiști
sar în ajutor trecând prin ziduri
fără să le dărâme
empatici
suferă lângă noi din toată inima
și nu sângerează
muți și uituci
îi cauți la telefon, le trimți email
nu răspund niciodată
merg pe ape
bătând din aripile înecaților
fără să le usuce
calcă pe jăratec
dar sub tălpile lor nu ard
notele noastre de plată
încă nu s-a aflat
cum de se mențin drepți
fără coloană vertebrală
țărâna nu îi înghite nicicum
așa ultrasensibili, imateriali
lipsiți de personalitate
ah, îngerii
levitând cu ochii închiși
și creieri spălați de lumină
dacă ar încerca să se vadă
în ochii noștri
i-ar molipsi răceala din oglindă |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mulțumesc mult domnule coleg. Mulțumesc mult! Bunătate de text ar fi rămas isectarizat cu un typo. Așa ca în comentariul domniei voastre, de un rând și trei sferturi în care v-a scăpat un "va făcut" în loc de "v-a făcut" Erare humanum est! Rescrieți comentariul și vă va fi invalidat acela cu typo.
PS. Presupun că acel typo v-a părodus atâta disconfort încât nu ați mai ajuns să lecturați și textul. Vă prezint scuze, domnule coleg. |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2013-02-02 13:50:40 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cred că pasiunea pentru agramați va făcut să alegeți varianta din titlu. Cuvîntul este totuși nemțesc: Weltanschauung.
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2013-02-01 23:48:59 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Când pun ori tai dintr-un text îmi asum, explicit, gestul.
Posibila explicație pentru situația de aici:
Eu am scris comentariul pentru un text care a fost postat. Iar citatele le-am luat din acel text. Să-i spunem princeps. În acest text, autoarea a operat, mai apoi, modificări. Ceva așa, în genul domniei voastre. Care chiar le ștergeți total. Eu am luat textul actual și comentariul de atunci. De aici desincronizarea.
Dar observ că se pune de un bistabil axiologic: Ștefan - Ștefănescu!
În ceea ce privește opinia domniei voastre, o respect ca atare. Mai ales că nu vreți a o argumenta. De, ce să zic și eu? Eu am spus că îmi place și am și argumentat. Dumneavoastră ați spus că nu vă place și atât. Nicio contradicție. Opinii diferite. Arta, mai mult decât hârtia, suportă orice. Iar textul acesta se află în postura sonetelor inversate Ștefănescu-Tomozei. În care sonetul lui Ștefănescu, atribuit fiind lui Tomozei a fost declarat mai bun decât sonetul lui Tomozei atribuit lui Ștefănescu. S-a demonstrat că nu sonetul în sine ori valoarea sa textuală a făcut obiectul evaluării ci doar roșul din eșarfa cu ajutorul căreia matadorul întărâtă taurul.
Așa și aici. Nu textul este prost ci vă enervează autoarea. Omenesc, posibi, legitim și explicabil! |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2013-01-27 00:27:11 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
in opinia mea, e un text de-o platitudine dezarmanta, pe care, in ciuda eforturilor, nu reusiti sa-l salvati.
Ușor sorescian, poemul debutează sentențios: Îngerii au multe calități:
unde e versul asta?
Citez exemplificativ : îngerii cu ochii închiși / și creierii spălați de o lumină / prea blândă,.
unde vedeti dvs "blanda"? in text nu e.
nu-mi cereti sa argumentez, niciodata nu mi-a placut luminita suse, m-as enerva s-o comentez. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2013-01-26 23:30:04 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|