|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sonet 256 (CCCXXIII) |
|
|
Text
postat de
Cristian Vasiliu |
|
|
Deschid în poală tomuri și sorb înțelepciune,
Ca să mai pot în oase și-n suflet să te duc,
Ca să-ndulcesc otrava de dor și-amărăciune
Și ochii mei de lacrimi cu gânduri să-i usuc.
Înghesui între tâmple satanica splendoare
A tainelor ascunse în universu-ntreg,
Ca să mai uit o clipă de taina ta pe care
Eu, necitind în tine, nicicând n-am s-o-nțeleg.
O uit, dar ea-mi apare-n orice răscuce-a minții
Din nou, în pagini albe, în tot ce eu nu știu
Și-oricât mă ard pe rugul cunoașterii, ca sfinții,
Lumina mea ajunge la tine prea târziu.
Am dezvelit în mine un ultim adevăr:
Ca să-mi plătesc păcatul, zadarnic mușc din măr.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cristi, aici nu e bine
O uit, dar ea-mi apare-n orice răscuce-a minții
și răscuce e typo |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2012-12-26 07:20:49 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Pentru Radu: Am citit poezia, am inteles mesajul, insa sonetul asta era deja scris...
Cristi |
|
|
|
Postat
de catre
Cristian Vasiliu la data de
2012-12-26 04:14:42 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|