PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Harul şi parul (3) Text postat de Gheorghe Rechesan 3. La vreo două săptămîni de la evenimentul televizat, numărul falusterienilor spori ajungînd la o sută de persoane. Lume amestecată, inşi fără căpătîi, şomeri, vagabonzi înrăiţi de traiul fără un acoperiş deasupra capului, dar şi doi-trei manageri ai unor companii private, cinci medici, contabili şi cîţiva dascăli, scîrbiţi toţi de deşertăciunea profesiei pe care o desfăşurau. Fiecare nou-venit adăuga cîte o odăiţă la fagurele comun iar edificiul "cooperativei" din paiantă fărbăluită în siniliu începu să semene cu un zigurat. Se construiră săliţe pentru cenaclurile de poezie şi armonie muzicală, ateliere de confecţionat fluieraşe de soc cu autocombustie şi cobze din tărtăcuţe de bostan, ba şi un fel de gineceu unde se adunau admiratoarele liderului să se împărtăşească din harul său pur şi vasta sa experienţă de viaţă. La al treilea cat, ridicară o cupolă semisferică din tablă zincată de trei ori mai lată decît bolta bisericii ctitorite de Câmpineni, împodobită în vîrf cu un ditamai stîlp bont din oţel polizat, pe care se încolăceau şerpoci poleiţi groşi cît braţul. Monumentul, opera sculptorului Sandu Moca, fiu al obştei, absolvent al academiei de belle arte din Pietroasa, destinat iniţial Asociaţiei Farmaciştilor Anonimi, semăna cu un falus ridicat impudic spre cer, era vizibil de la o sută de kilometri chiar noaptea, cînd pîlpîia luminat de ghirlandele de beculeţe rămase în stocul primăriei de la crăciunul de anţărţ. Buhul i se duse pînă în capitală, aşa că nu se mai mirară nici măcar babele care-şi făceau veacul la uliţă, cînd sosi în Scăieni mogulul presei libere şi nu prea, echidistante cît se poate, celebrul Dorin Mosca-Condeeanu. Acesta îşi lăsă bentleyul în şosea, c-o noapte înainte dăduse o ploaie cu bulbuci de n-ar fi răzbit prin şleaul desfundat nici un tractor cu şenile, şi o luă apostoleşte la picior prin mocirlă. Se învîrti o vreme în jurul căsoaiei albastre, un fotoreporter care-l însoţea făcea de zor poze, apoi se îndreptă spre uşa principală în pragul căreia, Ursache, înţolit într-o robă sinilie brodată cu stele şi salamandre din fir auriu, cu mîinile încrucişate pe piept, cu o mutră enigmatică şi smerită îl aştepta răbdător cu privirea ridicată spre tavan. " Bună ziulica, bonjul, gututen tag, hau du iu du, come va, ciripi maestrul, care era oleacă peltic. " Bine aţi venit în sînu' comunităţii mele!" răspunse rar şi apăsat liderul falusterienilor. " Foalte intelesant, foalte intelesant sîn, domnule Ulsachi, ce-am văzut pe-aicea este cum se zice, excepţional de lalisim! " Ursache, nu Ursachi, îl corectă acesta fără să clipească, aşa-s şi-n buletin şi-n livretul militar, cu che nu cu chi! " Ce impoltă, contează sensu' nu? Nomen est fama, patel inceltus scriptol dlama....aveţi un stlămoş care ela vînătol de ulsi sau umbla cu ulsu' plin sate?" " Nope, din cîte ştiu eu, nu...dar de ce aţi venit să ne vizitaţi?" Mosca-Condeeanu îşi aprinse un trabuc, pufăi relaxat şi conchise: " Eiii, domnule Ulsachi, dumneavoastlă sunteţi pe cale de a deveni un adevălat fenomen nostladamic, cum ela să vă ignole cineva...aplopos, puteţi să-mi lelataţi cum aţi ajuns la ideea diamantină de a leînvia falanstelu, azi întl-o societate coluptă în toate unghelele ei?" " Sigur, tuşi dregîndu-şi vocea Ursache, e simplu de tot: nu am avut viziuni, n-am văzut semne pe cer, ci doar am auzit o voce interioară care mi-a spus limpede: încalecă şi du-te la gîrlă...nu am avut cal şi am încălecat pe umbra lui,gîndurile mele pure au pus biciul pe cuvinte,împingîndu-le din pleasnă către profunzimile Adevărului. Am descălecat din amintire în adîncuri şi am făcut caţiva paşi... m-am oprit ca şi cum un pinten străin mi-ar fi fulgerat nălucile gîndului... ajunsesem la răscrucea durerii.Cu sufletul îngenuncheat,mi-am schimbat piroanele din crucea inimii,numai pentru a putea spune lumii întregi: Iată-mă!" Restul conversaţiei lor a fost publicată sub formă de interviu în gazeta " Dimineaţa pe Argeş" şi preluată de toate publicaţiile importante din ţară. De bună seamă că oricine a citit-o s-a lămurit asupra manifestului mişcării falusteriene şi a intenţiilor conducătorului ei, dar cred că merită să redau cîteva aliniate semnificative. " Ce vrem noi? Vrem să avem o ţărişoară curată, fără împilare, cu mult soare şi oameni fericiţi. Nimeni să nu poată rupe florile conştinţei de sine, toţi să fim egali dinaintea lui Dumnezeu, unicul judecător al greşelilor noastre, fiindcă nu există păcat fără păcătos şi viceversa, iar de păcătuim o facem din neştiinţă, nu ca să-i dăm Lui de lucru.Între Om şi Dumnezeu se află cerul Poeziei, singurul instrument, primul şi totodată ultimul strunjit de El ca să decojim eficient Adevărul. În paranteză fie spus, oricine are aparat fonator, dar nu orice individ poate recita un poem, acesta e un fapt care algoritmizează niţel chestia cu egalitatea de şanse, dar nicio societate nu este perfectă ci perfectibilă de la sine şi prin sine.Poezia nu se naşte din idee, ci dintr-o inimă pură de aceea nu doar hipertensiunea sau infarctl pot ucide un vers ci şi o viaţă dezordonată sau excesul de lectură. Iubirea de adevăr e un dar nu o datorie. În algebra iubirii, căci chimia ei e decadenţă şi pornografie, poezia face ca suma unu cu unu să dea uneori tot unu, sau trei sau mai mult, după capacitatea ovarelor fiecărei receptoare a dragostei. Viitorul lumii stă în cuvînt, iar de nu găsim cuvintele potrivite să facem din literele obişnuite poezie, atunci să alegem tăcerea şi Adevărul tot va ieşi la iveală. Aşa cum conservarea echilibrului Universului este asigurata prin conservarea echilibrului dintre materie si antimaterie, echilibrul infinitului mic este asigurat de contradicţia contracţională Adevăr-Adevăr, mai precis o evadare a cuvîntului de pe hîrtie poate şi trebuie să ducă la o adevărată explozie nucleară a tuturor adevărurilor de pe Pămînt. Lumea e un ghem, iar ghemul cunoaşterii are o infinitate de capete. De oricare din ele vom apuca si vom incepe desfăşurarea, vom ajunge mai devreme sau mai tîrziu la capăt, constatînd cu uimire ca ghemul a ramas intact pentru că nu există cu adevarat un capăt de Adevăr deşirat complet.Deci iubiţi Cuvîntul, Poezia, Adevărul unic iar ghemul vostru va fi frumos colorat." Deabia cînd cete de falusterieni desculţi, înţoliţi în cămeşoaie albastre începură să colinde prin sate şi tîrguri, propovăduind iubirea de poezie şi de adevăr, făcînd zarvă, cerşind şi adunînd sute de gură-cască, de la Mizil la Urlaţi şi din Băicoi pînă hăt la Cîmpina şi sub munte, se sesizară şi autorităţile judeţului, că deh! era an electoral, iară subprefectul de Prahova, om familist şi potolit de felul său, dar neiertător cînd era vorba de respectarea legilor statului de drept, se burzului şi chemă în biroul său pe comandantul regimentului de jandarmi călare, colonelul Ilarie Zgăianu. Acest vajnic militar de carieră, deloc din Mădularii Gorjului părea organul cel mai potrivit pentru a restabili ordinea, avînd o experienţă rodnică în tăierea din faşă a protestelor şi agitaţiilor de orice sorginte. Participant în luptele din defileul Jiului cu minerii răsculaţi, pe atunci era doar sublocotenent, se distinsese în bătălia de la Costeşti cînd salvase drapelul unităţii din mîinile ortacilor şi apoi ciocnirile cu pensionarii care pichetau Cotrocenii, cînd arestase şi interogase personal cu bulanul şi furtunul cu apă rece, o duzină de protestatari. " Ai văzut, măi Zgăiene ce belea ne-a picat pe cap?" îl reprezentantul guvernului în teritoriu pe colonel care se înfăţişă marţial dinaintea lui, încoifat. eghiletat şi cu toate decoraţiile prinse pe piept. " Văzut, dom' sub.Ăştia e mai răi ca Miron Cosma şi Sobaru la un loc. Ordonaţi să-i salt?" " Neîntîrziat...ia două plutoane de jandarmi îmbarcă-i în camioane şi picaţi peste ei, în fapt de seară, că e periculoşi la maxim, din ce miros eu, ăsta ce-i conduce, Ursulescu sau cum drac îi zice, vrea să destabilizeze democraţia, instigă la dispreţul faţă de lege şi mi-e că pune la cale o adevărată lovitură de stat!" "Raportez că n-avem motorină, n-am primit cotă de la minister luna asta nici cît pentru maşina mea de serviciu...aş lua în schimb o batalionul de călăraşi cu demisoldă, sunt antrenaţi în luptele de guerilă urbană, deşi şi acilea am dificultăţi, mare parte dintre cabaline e deranjate stomacal pe motiv de fîn muced şi ovăz stricat!" " Fă cum ştii tu mai bine, da' rezolvă urgent problema, pînă nu transpiră, nu vreau s-ajungă zvonu' în capitală, că zburăm amîndoi din foncţie şi-i păcat la anii noştri unde naiba ne mai facem o situaţie!" Campania lui Zgăianu, acest mareşal Murat de Prahova, mare strateg şi admirator al războaielor napoleoniene, sfîrşi însă lamentabil. Falusterienii pesemne că se aşteptaseră la un atac în forţă, căci împrejmuiseră colonia cu un gard înalt din bulumaci şi plasaseră din loc în loc, nu mitraliere sau mortiere, ci coşuri din nuiele pline de viespi, tăuni şi bărzăuni de tot felul.Cînd jandarmii călare porniră în şarjă dezlănţuită asupra redutei, fură întîmpinaţi de roiurile agresive de insecte care le opriră avîntul. Muştele şi viespile li se băgară în ochi, înţepară bidiviii care se cabrau înspăimîntaţi, aruncîndu-şi călăreţii din şa, astfel că fu o joacă de soldăţei pentru asediaţi ca să năvălească cu ciomege şi furci asupra dispozitivului risipit în cîmpie şi să oprească definitiv asaltul. Conflictul nu beneficie de o transmisie în direct, nicio televiziune nu trimise reporteri de război, ori din prudenţă ori din calcule editoriale, dar îndată de jandarmii fură hăituiţi dincolo de hotarele Scăienilor, ciopor de oameni cu Ursache în frunte, purtînd prapori bleu se adună în faţa primăriei, unde încropiră o fiestă populară tradiţională cu lăutari, bere şi bucate tradiţionale, cuvenite la astfel de ocazii. "Ai văzut dom' primar, îşi întrebă Scamă superiorul, adulmecînd miroaznele frigăruilor şi mititeilor care sfîrîiau pe grătare, ce înseamnă să ai coraj şi tupeu?" Ornea dădu din umeri. Se înfăţişase şi el dinaintea mulţimii cu pieptul barat de cocarda tricoloră, deşi cîţiva îl huiduiră, dar rămase de faţă curios şi prudent adăpostit lîngă soclul statuii lui Diamant. " Asta e politica bre, cînd nu ştie dreapta ce face stînga te plasezi ideologic între...s-a mai văzut d'astea în toate epocile umanităţii...măi, a lu' Pătul, ţie nu ţi se pare că Ursache al nost seamănă cu ăla din statuie?" " Seamănă, nea Ornea, cum să nu...mai ales din profil, că au aceeaşi frunte gînditoare şi filantropică de şmecher!" Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   așa, că veni vorba de publicare-n doru celulozei pe metru ster,cît dai la lansări telectualilor de carton să te aplaude? ce zisăși soro?la baba Vicky în colț lîngă farmacie e mai ieftin!   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-09-18 18:42:55               ești frustrat, nea coacăză! plus că te-a găsit destinu-ți artistic să te hlizești periodic ca tuta-n par cînd zice.iote găsit-am un mădular, ori poate ăi fi pe bune(doamne ferește. vorba marxistului!)pe antidepresive și de aia recomanzi tuturor buline. cu împachetări în cearșafuri ude ai încercat?   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-09-18 18:40:54               @gheorghe: nu mah, patrunjelu' tatii! Vin in tara sa iti aduc pastilele alea... Ramane cum am stabilit.   Postat de catre General Motors la data de 2012-09-18 18:14:58               ce să NE citim , fănele că produci doar căcăreze, bilirubină și zamă gastrică! nu vezi că o luași razna peste scaieți mai rău decît bietu Ursachi? viszi urși din marțipan dansîndu-ți pe burtă, balene din vată de zahăr și cadîne gonflabile cu gura pîlnie, forme adolescentine și nume elisabetine și gata să-ți facă un blowjob la pipinelu ăla murat(metaforic gîndind ești în regresie hormonală) epigrante,ce am stabilit? că îți pute gura de lăudăroșenie, ești dobitoc din caracter și m-ameninți că vii în țară să lansezi iară o carte de bîiguieli catrenistice și îmi tragi o mamă de bătaie!nu e prea mult chiar pt un colonel răspopit!? du-te bre și borăște pe alte pagini,cîntă la altă masă, nu vezi că n-ai haz nici cît udu de sub vacă?   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-09-18 18:12:16               reche, ramane cum am stabilit!   Postat de catre General Motors la data de 2012-09-18 17:20:48               ghiţă, onorat pentru băgarea-n seamă şi cuvenitele corecturi - ar mai fi, dar n-am timp acum, sunt implicat într-un studiu pluridisciplinar mai vast intitulat "mic tratat despre flatulenţa bibliografică şi tendinţele grafomaniac-suicidare la paricopitate", ăsta fiind şi motivul pt care m-am aplecat asupra acestei excepţionale prostioare, fie şi-n diagonală, cum spui. sănătate şi succesuri pe mai departe, ne mai citim...   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2012-09-18 15:51:51               ps:pă picerele tale, dacă te ţîne virtutea!   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-09-18 12:00:02               fănele, da' frustrat mai eşti...mă citişi în diagonală şi sărişi cu etichetări care mai de care...ia-n destăinuie comunităţii ce autor, lecturi am compliat, poţi... din ce văd eu că fluturi de vreo 3 luni pe europeea te paşte un blocaj mental cît Casa Poporului.sincer, mi-ar displace să ştiu că nu mai eşti în stare de nimic literar, barem la nivel de amatorism parodic.cred că poţi ieşi din le, blocajul, privind lumea cu alţi ochi.fiu-tu intră în clasa O.de ce nu încerci să valorifici acest impact asupra lui...tentant, nu? epigrante, ridică giulgiul tău şi umblă! :))   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-09-18 11:48:44               sunteţi prea amabil, d-le Kosta,e un text redactat în pripă, pe care m-am grăbit din motive personale să-l postez înainte de a-l corecta;da, ce-i cu adevărat tonic pt autor este că aţi sesizat filonul explorat. îmi voi permite să repostez commul d-voastră după corectură!   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-09-18 11:45:03               p.p.s. "edificul"... asta e dulce   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2012-09-17 20:21:06               Ei, acuma si tu, Radule!... E scrisa la prima mana, probabil la nervi. Sunt convins ca "Harul si parul (3129)" va fi un text mult mai reusit.   Postat de catre General Motors la data de 2012-09-17 20:05:25               însăilare anostă - probabil din diverse lecturi minore, stil confuz, lexic peticit pseudo-cioclopedic cu licenţiozităţi de cartier, pînă la plictis (nu le citez, mi-e lene), greşeli flagrante de punctuaţie (frecvent virgule lipsă, vocative neînchise între virgule, idem spaţiu lipsă după semn de punctuaţie), greşeli de ortografie, gen "bidivii care cabrau", "aşa că nu se mai miră nici măcar babele", stîngăcii de gimnaziu (jandarmii fură fugăriţi, miroaznele de frigărui şi mititei care sfîrîiau pe grătare - asta gen "pantofi pt. dame din piele"), brambureală în utilizarea timpurilor verbale în naraţiune, pe scurt, grafomanie, scremeri penibile, vorbe goale. p.s. "Fiecare nou-venit adăuga cîte o odăiţă la fagurele comun iar începu edificul "cooperativei" din paiantă fărbăluită în siniliu să semene cu un zigurat" - fără noimă, "începu" trebuie mutat.   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2012-09-17 18:42:09               Superb. Gelozia ma face deocamdata sa nu mai indraznesc nimic in proza o vreme, ca sa nu se apuce vreunul sa compare. Si, vorba ceea, Slava-Domnului, destui sunt fara treaba pe-aci. Ideea este fara cusur iar realizarea intrece imaginatia. Proza europeica este in castig.   Postat de catre sters sters la data de 2012-09-17 15:38:03	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23945 Comentarii: 120070 Useri: 1426
ADMINISTRARE