|
|
|
|
|
|
|
|
|
La coasă de Luceferi |
|
|
Text
postat de
Vasile Hurmuzache |
|
|
Ca o bufniță cu aripi de smoală
noaptea coboară
prin limba unui clopot
și acoperă cu ecouri adânci
neliniștile veacului
Luna iși adapă singuratatea
din lacrima
ce staă saă mi se rostogolească
dincolo de marginile sufletului,
ca o ciută tânără
dintr-un izvor de rouă
Un greier de lumină
și-a pierdut vioara
intr-un Cântec
prin care ies umbrele
Celor Plecați
să asculte
Cumințenia Pământului
Nemărginitele drumuri
ale gândului
mărginite de teii migrați in miresme
imbie către o prapastie
ospitalieră
In cuibul inimii
Măiastra visează
o partitură de triluri nemuritoare
Undeva,in Inalt
Fecioara țese din caierul Necuprinsului
pe fuiorul dorului
imnul zilelor noastre de sărbătoare
Un păianjen de aur
țese din borangic
și raze de lună
năvodul
cu care vom ieși in largul
amintirilor viitoare
Zorile se apleacă
peste cumpăna bolții
ca asupra unei intrebări
nerostite
ce alunecă
pe derdelușul clipei
până la mine
până la tine
E vremea să pornim
din tăcere spre Cântec
la coasă de Luceferi
Și Dumnezeu
va intoarce
cu o ramură de măslin
in urma noastră
brazdele de Cuvânt
Lumină
și
Neuitare |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
*paianjen |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2012-02-25 14:17:19 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
*largul |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2012-02-25 14:14:31 |
|
|