|
|
|
|
|
|
|
|
|
Despre zăpezile tale, Doamne... |
|
|
Text
postat de
Ana Sofian |
|
|
Să nu-mi spui, Doamne,
c-ai lăsat zăpezile
să-mi spele crucile de uitare...
poate le-ai scuturat,
să-mbraci amintirile
în albă sărbătoare
sub țărână,
dragii noștri ascultă colindele
și numără pașii
- puțini, ce-i drept
care mai mângâie
aleile cimitirului
să nu-mi spui, Doamne,
c-ai lăsat zăpezile
s-acopere numele bunilor mei;
e scris în suflet
și mâna-mi tremură când ating
litere încrustate
în lemnul vegherii
poate de aceea
văd în zăpezile tale, Doamne,
buchete de floare;
se joacă cireșii de-a v-ați ascunselea
pentru că pe ei
moartea nu-i va găsi niciodată... |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Eu spun:,,Zapezile tale,Doamna...''
In clipa in care-privindu-te intr-o oglinda magica-vei vedea ciresii venind cu aripi de cocori in umeri,cu stele fumegand in frunte,iar tu,chemandu-i,sub bolta de azur a ultimei vocale inflorind Primavara,va incepe marea si misterioasa metamorfoza a Viscolului catre Floare... |
|
|
|
Postat
de catre
Vasile Hurmuzache la data de
2012-01-12 18:37:24 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|