|
|
|
|
|
|
|
|
|
Fără cuvinte |
|
|
Text
postat de
Ana Sofian |
|
|
Dincolo de cuvintele mânjite
de zăpadă,
iarna-și pierde dreptul de-a mă întreba
pe unde mi-am lăsat copilăria.
Mereu îi spun că-mi place s-o arunc
în covata de lemn a bunicii,
să sară de bucurie
printre degetele ei de vrăjitoare bună
pe cai albi -
niciodată struniți.
Mă-ntreb
cum ar fi să iau o pauză de zbor?
Să-ncurc ițele,
ca să mai zăbovesc pe aici
măcar cât voi mitui primăverile
să-și lase florile
pagini în jurnalul meu neterminat.
Nu simt că mi-e frig.
Între două căderi de fulgi reușesc să aplaud.
Doar cuvintele îmi sunt în pauză!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|