PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Contraste Text postat de Gheorghe Rechesan Contrastul, ca modalitate de expresie artistică a apărut probabil în momentul cînd homo sapiens a început să mîzgălească steiurile Altamirei în ocru roşu şi funingine schiţînd siluetele cailor sălbatici, cerbilor, mamuţilor, rinocerilor lînoşi. Nu ştiu cine a opus prima dată noţiunea de bine celei de rău, dar sigur e că inclusiv Adam şi Eva, fîţîindu-se nevinovaţi şi naivi prin edenul convenţional contrastau evident, ontologic au ba, cu răul figurat de şarpele malefic. Ce ar fi, de pildă, "Rondul de noapte" al lui Rembrandt dacă siluetele cizelate-n tonalităţi aurite ar avea în locul obscurului un fundal spălăcit sau pe ce bază ar fi grăit Zarathustra către Nietsche dacă tot dualismul dogmei sale nu s-ar fi sprijinit pe opoziţa, contrastul dintre rău şi bine. Ohrmazd versus Ahriman, sordidul contrastînd cu banalul, excepţionalul cu banalul, urîtul cu frumosul,ş.a.m.d. sunt teme perene, contrastante, influenţînd creatori din toate ungherele artelor. Ce inspirat şi rotund cuprinde pendularea rău-bine, Ion Barbu în Isarlîk : "La vreo Dunăre turcească, Pe şes veşted, cu tutun, La mijloc de Rău si Bun Pân'la cer frângându-si treapta, Trebuie să înfloreasca: Alba, Dreapta Isarlîk!" Albul zidurilor date cu var contrastează cu putreziciunea din cetatea pură pe dinafară, pe dinăuntru cuib de rău şi ciumă, într-o contadicţie desăvîrşită, maniheistă, slujind perfect caracterizării imaginate în final. "Fii un tîrg temut, hilar /Şi balcan - peninsular.." Pînă şi-un poet mărunt ca Bolintineanu cunoaştea valoarea contrastului atunci cînd compunea "Muma lui Ştefan cel Mare": "Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel, Unde cură-n poale un râu mititel, Plânge şi suspină tânăra domniţă, Dulce şi suavă ca o garofiţă;" Lucrurile se aşează de la început în matca lor firească, slujind scopului poetic: stînca-i neagră, aspră, neatrăgătoare, domniţa suavă, fermecătoare ca o floare de pus la butonieră. Exemplificarea rolului contrastului în arhitectură, arte plastice, muzică sau literatură e practic inepuizabilă şi ar putea constitui obiectul unei întreprinderi eseistice de mărimea unei biblioteci bine garnisite. Chiar în viaţa de zi cu zi recurgem adesea la contrast cînd, de pildă, vrem să facem un compliment unei domnişoare mai urîţele spunem: "Nu-i ea o frumuseţe dar e deşteaptă şi-l are pe vino-ncoa'!" Aici, la contrastul dintre "urît" ca şi concept general nu ca şi categorie estetică(existînd o amplă estetică a urîtului) şi "frumos" m-aş opri în rîndurile care urmează. Zola are o povestioară intitulată "Urîtele" în care un şmecheraş din urbea Luteţiei pune pe roate o afacere inedită şi profitabilă. El recrutează urîte pe care să le închirieze duduilor din protipendadă şi marea burghezie cu scopul declarat de a realiza un contrast. Cu alte cuvinte damele suspuse, mai banale,ofilite, trecute de prima tinereţe sau pur şi simplu neatrăgătoare fîţîindu-se la promenadă alături de pocite, scălîmbe şi arătări feminine hidoase ar părea pe lîngă acestea, desăvîrşite şi orbitor de chipoase. Bineînţeles că se căuta hidoşenia desăvîrşită, nu o urîţenie obişnuită, fiindcă altfel n-am mai vorbi de contrast. Am fost surprins să constat că modalitatea e folosită şi în lumea internautică, dar nu în categorisiri estetice, ci adliteram, ca-n nuvela franţuzească. Iată despre ce-i vorba: un editor de sait literar ghiciţi care, da’ nu spui cine, nenea Iancu şi apropritaru’ saitului ştiu de ce ) s-a aplecat cu mărinimie şi competenţă asupra unei încercări lirice cam sărăcuţe-n har, un soi de banc rimat a la Ion Pribeagu. Frumos din partea-i, iată un gest de amiciţie literară, tot mai rar întîlnit prin văgăunile liternetului, mi-am zis… dar haideţi să vedem cum s-au petrecut în realitate lucrurile. "Bulă, stând lângă un popă În rapidul patru'ş'doi, Emana parfum de damă Şi de doagă de butoi. Dup-un timp, observând Bulă Că nu au ce să vorbească, Scoate din palton gazeta Şi începe să citească." Scrie autorul anecdotei versificate, iar maestrul îl corectează: "Bulă, însoţind un popă În rapidul patru'ş'doi, După ce sfârşi răchia, Şi duhnind a usturoi, În tăcerea-apăsătoare, Scărpinîndu-se sub bască, Scoate vesel o gazetă, Şi începe să citească." Pînă aici, nimic spectaculos, a înlocuit doaga de butoi cu usturoiul şi i-a pus lui Bulă o bască ca să rimeze ultimul stih. În strofa a treia atît varianta originală cît şi cea corectată încearcă să intre în ritm, da’ nu prea izbutesc, probabil că rapidu patruş ‘doi cam saltă pe şine şi le strică amîndorura cadenţa. La un moment dat se-ntoarce, Cu ochi mari şi cam stupizi Şi-l întreabă pe părinte: "Ce-s ăia hemoroizi?" La un moment dat 'şi-ntoarce Ochii mari şi cam stupizi Către popă, şi exclamă: "Ce blestem! hemoroizi!" Mai departe lucrurile merg cam tot în acelaşi stil, cu mici rectificări făcute de maestru folosind glaspapirul şi raşpelu’ pe poetica lemnoasă a norocosului discipol, făr de prea mari foloase, ba ştergîndu-i pe alocuri hazul şi-aşa destul de precar,. "Preotul, prinzând momentul Şi dorind să îl "salveze", Spuse-n gând "Iartă-mă Doamne" Şi-ncepu s-argumenteze: "E o boală foarte gravă Ce o faci atunci când bei, Când îţi pierzi nopţile-n baruri, La ruletă şi femei." "Incredibil!" zice Bulă Cu ochii înlăcrimaţi. "Nu-i problemă", zise popa, "Că puteţi să vă trataţi." "Mergeţi iute la un medic Pentru tratament anume, Şi petreceţi-vă viaţa În post şi în rugăciune." * "Preotul, o fire blîndă, Se gîndi să îl salveze... Spuse-n gând o rugăciune, Şi-ncepu să debiteze: "Fiule, e-o boală gravă Ce o faci atunci când bei, Nopţile îţi pierzi prin baruri, Şi dai iama în femei". Bulă-şi şterge cu batista Ochii brusc înlăcrimaţi, Şi şopteşte: "Vai, părinte"... "O, puteţi să vă trataţi, Mergeţi iute la un medic Pentru tratament anume, Şi trăiţi în cumpătare, Post creştin şi rugăciune." iar la finiş s-ajungă, piept la piept,cu aceeaşi poantă anemică: ""Nu, părinte!" zise Bulă, "Nu mă doare nici un dinte, Însă scrie la gazetă Că-i bolnav... dom' preşedinte." Nu m-am putut abţine să nu exclam în sinea mea: "Isteţ tipu', iaca ce contrast puse la cale să pară dînsu' mai chipos şi talentos decît e-n realitate!”. Pînă la urmă tot de dictonul popular "în ţara orbilor chioru-i împărat" se face uz. "Urîţenia" de banc versificat e plină de bîlbîieli, imagini şi rime paupere , dar pusă lîngă versiunea corectată, cea din urmă pare chipoasă barem că nu altceva decît aceeaşi plăcintă din mălai cu apă dar ornată cu un pospai de bombonele şi zorzonele, aşezată pe un platou de porţelan şi prezentată cu ifose pare o chef d'oeuvre, iar cofetarul nost' prin contrast, un maestru al desăvîrşirii lirice. Pentru ochiul meu, contrastul e ratat, fiindcă dacă pui o pelincă fărbăluită-n alb şi frumos tivită lîngă una natur de coloarea inului, mare scofală n-ai făcut. Bine, o scuză e acceptabilă, meşterul a lucrat cu materialul clientului, dar intenţia rămîne. Creatori de prozodii isteţe căutaţi urîţenia micilor veleitari ai Eutherpei şi plimbaţi-vă cu ei de toartă pe bulivar! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Gheorghe, ştii bine că un editor nu-şi poate invalida propriile comentarii, iar revenirea ta perpetuă pe tema asta sună deja a obsesie... dar fie, dacă vrei, a se citi "distins coleg" în loc de "măi, cocoşel". p.s. să nu te superi, dar e ultima oară cînd mai las să treacă un comentariu pe acest subiect. în ce priveşte disputele Recheşan-Mocanu, Recheşan-Andrei Florian, etc, dacă nu derapaţi în insulte, n-aveţi decît le continuaţi, am mai spus-o, offtopicele sunt sarea şi piperul literaturii online   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2011-08-06 19:59:32               codri cu un i   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-08-06 19:44:30               bon, chestia pentru mine, măcar în principiu e clară...userul XYZ vine şi-şi revarsă nervii pe pagina mea, expunîndu-şi proasta şi nuda creştere, şi e atenţionat părinteşte; o face şi a doua oară, dar pentru că nu există mijloc de sancţionare sau mai precis fiindcă are nivel 10 nu păţeşte nimic, îşi rîde-n barbă şi recidivează cu voioşie(e chiar cazul particoler de mai jos); eu dacă replic sau folosesc aceleaşi "sintagme" după atenţionarea firească sunt ars la viteza de postare, mi se ia unul, doi sau cîţi cai putere am, în funcţie de suculenţa insultei. În concluzie, ori regulamentul are fisuri, ori prezenţa unora aici e maldivă, ca să nu spun inutil tratabilă. Petrică a mai avut asemenea "dezinhibări" refulîndu-se pe textele mele fără jenă.Motivul e oleacă obscur, de obicei e precedat de pîrjolirea recoltei lirice şi urcarea cirezilor, turmelor, femeilor şi copiilor în codrii. Înclin să cred că e un sindrom fix, nu mă pricep la pihiatrie, ceva legat de complexul lui Oedip, fiindcă într-o seară dialogul despre origini era semnat de tata lui Petre Mocanu(sper că e sănătos şi face telemea mai bine decît scrie fiu-su)Atunci, fără zăbavă, comentariile au fost şterse pt a nu perverti minţile tinere şi a nu provoca duduilor poetese de pe sait atacuri de panică.Ce să zic, reacţia pare normală, deşi pare a proveni dintr-un mediu cultural pervertit de prea îndelungata folosinţă a laptelui şi produselor derivate în alimentaţie. Şi fiindcă veni vorba de şters sudalme, cînd oare o să ştergi şi micuţa refulare-ţi homosexuală, aia care începe atît de irezistibil: "măi cocoşel...:))   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-08-06 19:43:38               @ Petre, îţi postez ultimul comentariu mai jos, înlocuind cu puncte de suspensie termenii care, dpdv regulamentar, nu pot trece, că să pricepi de nu poate fi validat, şi ca pe viitor, procedînd în consecinţă, să nu mai invoci subiectivismul editorial, în cazul de faţă, al meu. "cine crezi că ține seama de inepțiile tale? ești doar o [...] la care nu știu cine i-a băgat în tărtăcuță că ar putea scrie poezie... [asemenea ție] și scrisu-ți e plin de duhori,de cuvinte dospite în putregai și de măscări făcute-n oblinda aia mincinoasă care-ți spune ce literatul [...] ești... n-ai înțeles nimic, nici nu aveai cum cu mintea ta, pe tine te lasă imparțialu să-ți etalezi gogomăniile iar replicile mele le cenzurează, asta e...eu nu am să întreb de [...] pentru că mi-e milă de [...]... pe scurt, poţi desfiinţa un text, dar e bine să eviţi referirile injurioase la autorul lui. e simplu.   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2011-08-06 19:09:19               brava, mocănele, mi-ai înseninat seara deşi aici în Stîna de Vale, seara e senină oricum.Mi-a plăcut replica lu' matale şi cum ai rimat albastru-vostru şi gheorghe-holde! da' ştii că eşti dat naibii dă spiritual şi misterios, nu m-aşteptam să te mai văd prin lavră pă post dă ucenic la tîrn după ce-ţi pîrjolişi cu abnegaţie recolta dă prozodele (a cîta oară petrică?)şi ai urcat turmele-n munţi dă frica pîrdalnicilor dă comentăi! Îşi "retrensmit" şi io un mesagiu pă calea asta blio: ce mai face tac-tu?   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-08-05 19:51:20               nu mă-ncumet cu cititul, orice scrie ăsta-i prost şi-l aproabă-n lălăitul unul searbăt şi anost nu îmi fac multe iluzii, despre domnul imparţial străbătut de mari confuzii, fugărit de ideal domnilor, rasismul vostru este strigător la cer: chiar aveţi sânge albastru iar la brâu purtaţi hanger? cine nu vă cuvântează şi v-arată cum sunteţi, ştergeţi, să rămână brează gheara în letopiseţ ce mai corb şi ce mai gheorghe? foaie verde de ion... chiar acel lăsat prin holde poate arăta mai om ... cam asta-i părerea mea despre voi, vericilor...cât despre etichete, mai pe seară...oricum o vede doar împăratul... editorii pot şuşoti şi re-trensmite curioşilor... asta-ţi semănat, năimiţilor...   Postat de catre Petre Mocanu la data de 2011-08-05 18:46:33               Recheşan, Cu pupatul mîinii las-o mai moale, că nu ştii de ce dai sub redingotă!   Postat de catre ioan peia la data de 2011-08-05 11:48:29               d-na Ştefan,sărutmîinile pentruintervenţia ponderată, nu e editor e "raisoneur" sau cel puţin aşa-mi pare mie. oricum dacă am stabilit un armistiţiu, sau mă-nşel, mă duc să-mi văd de-ale mele, nu vî încăieraţi mai mult decît e nevoie pe marginea unei constatări fezabile, mă autocitez, cu modestie: "Creatori de prozodii isteţe căutaţi urîţenia micilor veleitari ai Eutherpei şi plimbaţi-vă cu ei de toartă pe bulivar!"   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-08-05 11:30:54               scuze, lipsesc aprox o oră   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2011-08-05 11:29:54               typo - am uitat o virgulă esenţială după "care"...   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2011-08-05 11:29:06               Doamna Elena, mi-a placut bancul si cred ca m-as incumeta sa il pun in proza, in limita timpului disponibil, desigur. Chiar mi-a placut si este semnul ca umorul sanatos nu este pe cale de disparitie. Gigi, nu-i asa?   Postat de catre Andrei Florian la data de 2011-08-05 11:28:12               offtopicele au farmecul lor, gheorghe, dar să repostezi furibund, de zeci de ori, derapajul meu liric - despre care d-l Emanuel Cristescu ţi-a explicat cu maximă blîndeţe că, dpdv cronologic, se situează înainte de Momentul Zero, deci nu mai e cazul să fie invocat, mi se pare absurd. a fost doar un exemplu. alt exemplu ar fi tema oranj, care te asigur cu mîna pe conştiinţă, e cel puţin delirantă...   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2011-08-05 11:28:03               Da ai dreptate. In timp ce scriam viata evolua!   Postat de catre Elena Stefan la data de 2011-08-05 11:24:18               bancul e bun, da' io nu-l văd versificabil, dramatizat într-o scenetă uşurică, da!   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-08-05 11:23:05               stimată doamnă Ştefan, dacă aţi fi avut amabilitatea să citiţi penultimul meu comentariu, fără îndoială că nu mi-aţi mai fi pus această candidă întrebare...   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2011-08-05 11:22:22               da' fă-o cine te opreşte, nici măcar nu pot riposta! acu' ceva vreme, elogiai farmecu' inimitabil al offtopicelor europeeice, azi sub redingota editorială, scorţos îmi tai şi ce nu e cazu'...din păcate pt imaginea ta o faci după dublu standard...lui peia şi af le dai curs, fără probleme, la mine cred că nici nu citeşti commul, văzînd cine-l semnează.   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-08-05 11:21:09               "aţi avea amabilitatea să prezidaţi juriul de care vorbim mai jos?" Evident că ar fi o luptă inegală şi are dreptate distinsul nostru coleg să nu ridice mănuşa. Tu ai răspunde la provocările domniei sale? Însă dacă sunt alţi doritori, sine ira et studio. V-aş oferi şi un banc auzit mai recent de către mine: În 2015, un pensionar, merge la Cotroceni şi se adresează ofiţerului de pază: aş dori să merg la domnul preşedinte Băsescu. Ofiţerul îi spune că domnul Băsescu nu mai este la Cotroceni pentru că nu mai este preşedinte. Au fost alegeri şi la Cotroceni se află un alt preşedinte. A doa zi pensionarul nostru se prezintă din nou la Cotroceni: aş dori să merg la domnul preşedinte Băsescu. Calm ofiţerul îi explică faptul că au avut loc alegeri şi că domnul Băsescu nu mai este preşedinte. Pensionarul mulţumeşte şi pleacă. A treia zi scena se repetă. A păatra zi la fel. A cicea zi, exasperat, ofiţerul explodează: domnule dar ţi-am spus că domnul Băsescu nu mai este preşedinte. Ce tot mă înnebuneşti în fiecare zi? Ştiu drăguţă, nu te supăra, am auzit asta din prima zi dar nu mă mai satur să o aud!   Postat de catre Elena Stefan la data de 2011-08-05 11:18:31               păi chiar schelălăi, ca potaia pe lîngă stăpîn...da' n-o faci nici măcar literar sau sclifosindu-te pe franţosifeşte ca ieri...hai, afei, postează şi tu o poezioară, ştim cu toţii că scrii, ciuncit în culisele de la 10tivi.   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-08-05 11:18:00               în schimb, aş putea considera ofensatoare expresia "ciracul oranj", dar deja am obosit.   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2011-08-05 11:17:51               "mai bine taie impertinenţa ciracului oranj de mai jos..." atîta vreme cît doamna Ştefan e lîngă noi, şi nu o face, înseamnă că şi dînsa il consideră regulamentar "dacă eu ţi-aş propune un duel în proză sau scenariu dramatic nici tu nu ai accepta." desigur că nu... pe de altă parte, nu-mi amintesc să fi criticat vreodată producţiunile domniei tale, în fond, de-aici a pornit discuţia.   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2011-08-05 11:13:06               Gigi, apreciez decenta cu care iti declini competentele :) este pentru prima oara cand accepti autoritatea.   Postat de catre Andrei Florian la data de 2011-08-05 11:13:05               nu-ţi mai înfoia guşa, mai bine taie impertinenţa ciracului oranj de mai jos...şi chiar n-am nici timp nici chef...dacă eu ţi-aş propune un duel în proză sau scenariu dramatic nici tu nu ai accepta.   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-08-05 11:07:01               bună dimineaţa, doamna Ştefan! în măsura în care timpul vă îngăduie, desigur, aţi avea amabilitatea să prezidaţi juriul de care vorbim mai jos?   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2011-08-05 11:05:11               Pe alese. Pentru că avem de unde!   Postat de catre Elena Stefan la data de 2011-08-05 11:00:40               Gigi, eram mai mult ca sigur ca te vei retrage scelalalind(ca sa folosesc tema ta predilecta)din fata locomotivei literare numita generic Stefanescu. Altadata!   Postat de catre Andrei Florian la data de 2011-08-05 11:00:16               da, chiar din fabula lui Marţial s-a inspirat şi Zola..nu-mi amintesc dar cred că era în motto, e mai mult de două decenii de cînd am citit nuvela. Mă-ntreb, totuşi de cine să rîdem mai abitir: de poanta cu Bulă, de autor, de editorul săritor sau de impertinentul florian, care înghesuindu-se să fie prezent, n-a priceput nimic nici din acest text nici din poanta cu Bulă(a cărei mesaj cred că i-a strepezit dantura)   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-08-05 10:58:34               afei, polemicile sunt pentru dulăi, nu pentru căţei, ca să fii arbitru îţi trebuie autorizaţie..din ce-am citit pe pagina ce-o semnezi cu acest pseudonim n-am dat de nimic care să-ţi îndreptăţească pretenţiile...aşadar poţi arbitra miuţele de pe maidan sau serile în care naşu flecăreşte cu oameni de nota zece, nouă, opt...start!   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-08-05 10:55:00               Comentariul este pertinent şi la obiect. Şi bine scris. Evident tema contrastelor este veche decând este lumea. Mi-am adus aminte de o epigramă, Marţial să fie? “Prietenele tale o Fabula sunt toate Urâte şi bătrâne, mai rău nici că se poate Tu le atragi cu tine la teatru şi ospeţe Ca să apari frumosă şi-n plină tinereţe” Însă cred că autorul comentariului nu a realizat latura ludică a autorului textului comentat şi a trecut cu vederea “Una cu Bulă (adaptare în versuri după un banc, în stil Ion Pribeagu)” Nu folosesc computerul când joc şotron! Cam mare revărsarea de forţe pentru o glumă asumată. Cred că “ridendo” ar fi suficient!   Postat de catre Elena Stefan la data de 2011-08-05 10:54:39               Gheorghe, nu mai eschiva atat. Ridica manusa, ia-ti dictionarul de arhaisme si regionalisme si treci la treaba. Gasesc eu un banc bun.   Postat de catre Andrei Florian la data de 2011-08-05 10:54:33               As dori, daca este posibil, sa fac si eu parte din juriu :) Nu de alta, dar pe mine nu ma poate banui nimeni ca as putea fi impartial. Zexeur.   Postat de catre Andrei Florian la data de 2011-08-05 10:52:18               ps: cred că ai lecturat cam superficial polemica de mai sus, nu ăla îi fondu' problemei!   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-08-05 10:50:49               maître, pe ce să polemizăm decît pe neghiobiile altora...cum să ridic eu mănuşa ordaliei zvîrlite de maestrul rimelor săltăreţe cînd matale-mi tai macaroana ori de cîte ori(homo sum..etc)mă oţărăsc spre ring...ştii doar că nu-mi pierd vremea cu prozodieri, nici măcar în glumă,ia-l pe Peia, el e odihnit, meşteşugar şi-i dai o satisfacţie omului!   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-08-05 10:49:55               @ Gheorghe, am mai spus-o, de cîte ori s-o repet, am făcut cîteva modificări pe textul omului, acolo unde se-mpiedica ritmul prea tare, atît. e textul lui, nu al meu... dar dacă vrei să-ţi scarpin cocoaşa lirică, alege matale un banc oarecare, şi hai să-l versificăm. varianta cea mai cea, va fi decisă de un juriu complet imparţial şi endependent...   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2011-08-05 10:45:26	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23945 Comentarii: 120070 Useri: 1426
ADMINISTRARE