|
|
|
|
|
|
|
|
|
Poem cu Expertiza |
|
|
Text
postat de
latunski criticul |
|
|
Pe vremea cînd sticlele erau din sticlă
și se dădeau la schimb; și eu eram tînăr,
singur acasă și predispus la schimbări;
era pe la prînzișor cînd a sunat Expertiza la ușă,
avea rînduri, rînduri de fuste, cît foile de la o ceapă
și un pieptar înflorat, cu două umflături suspecte;
întîi am crezut că este bolnavă și că are două tumori,
nici măcar nu știam că o cheamă Expertiza:
- boiarule, n-ai niște stecle goale pentru piranda?
ea căuta prin debarale (știți, debaralele alea incomode
de bloc, lua-i-ar dracu de comuniști, că rezistă și-acum !)
- am și în baie stecle goale- i-am zis eu
în timp ce îi pipăiam umflăturile din pieptar
(dobîndind ceva cunoștințe de anatomie,
de parcă picasem la medicină,
adică nu picasem, reușisem fără loc,
cum se spunea pe atunci).
- haoleau, boiarule, mă omoară țiganul meu (!)
- ai milă, mor și eu odată cu tine, dacă nu...
nu pot să vă spun nimic despre coapsele ei prelungi,
gleznele ei, măslinele sfîrcurilor, cu atît mai puțin despre
gropița săpată la terminația vertebrelor
metaforele și alte figuri scălîmbe de stil erau inutile,
reală era doar jungla venusiană în care
mă lăsam devorat de milioane plante carnivore.
o zi și o noapte am expertizat și explorat împreună,
de atunci
s-a dus dracului slăbiciunea mea pentru blonde eterice,
(?) oare era dăruire, era implicare,
tăcerea ei semăna a indiferență:
- boiarule, acum trebuie să plec, dacă află țiganii mei
te omoară, nici n-o să simți, - ce mai contează, contesă
a plecat, n-a vrut decît un șal înflorat de-al nevestei,
palmele mele păstrează și acum măsura sînilor ei,
de atunci nu mai pot suporta prin preajmă-mi țiganii,
dar n-am nici un resentiment împotriva țigăncilor.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Va referiti la "Lumea de dincolo"? As prefera sa tac. |
|
|
|
Postat
de catre
Marian Tudorel Lazar la data de
2010-11-04 17:32:58 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
He he...
La pomul postat și repostat să nu te duci cu sacul :)
Nu e detașare, așa cum afirmă Marian, e mai degrabă nostalgie.
Nu e detașare nici măcar aici:
- boiarule, acum trebuie să plec, dacă află țiganii mei
te omoară, nici n-o să simți, - ce mai contează, contesă
E absolutul, după care nu mai poate urma nimic.
Zici că ți-a povestit-o un prieten? Spune-i că are talent de povestitor :)
|
|
|
|
Postat
de catre
Liviu S. Bordas la data de
2010-11-03 19:48:28 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
tudorel, fă și tu o analiză a ultimului titlu postat! |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-11-03 11:08:43 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Si eu, care ma tot intrebam ce naiba nu se pupa la poemul acesta, destul de bun altminteri: 'mneata nu te-ai pupat! |
|
|
|
Postat
de catre
Marian Tudorel Lazar la data de
2010-11-03 10:47:29 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
canci, tudorele, experiența este a unui prieten; care mi-a povestit-o pe vremea cînd vindeam sutiene și luam măsura cu căușul palmei!
eram chiar în gura tîrgului cu tarabe, dreptu-i, priveam din spatele unei sticle, dar era pe jumătate goală;
și cum eu sînt un pesimist, îmi spuneam cu autoritate: e pe terminatelea... |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-11-03 10:22:59 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Experienta imi pare reala, dar simt un fel de detasare, de parca totul s-ar petrece dincolo de spatele unei sticle. O singura "imagine" tactila ma face sa simt realitatea acelei clipe:
"palmele mele păstrează și acum măsura sînilor ei".
Un novice, indrazneste sa va spuna : mai multa forta in exprimare, master, mai mult curaj si vei rupe gura targului, dar nu numai pe a astuia, ci pe a oricui. |
|
|
|
Postat
de catre
Marian Tudorel Lazar la data de
2010-11-03 10:05:47 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Latunski, baștane, toată sempatia lu' mandea, care dă mic, fugărea pirandele, să n-am io parte dă ce scriu, mai ales pă una Marina o păpușă dă ciucalată o expertezam ș'o țucam cu foc, că d'atunci știu s-aprind focu' cu orice șî dîn orce,fire'aș să fiu dă piroman, să ardă dujmanii mei că mișto poezea ai bunghit! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2010-11-03 07:58:40 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
pom postat, repostat la cererea insistentă a publicului virtual (în număr impresionant de mare), adică de gaspadin Liviu S. Bordaș ! |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-11-03 07:07:58 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|