FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
O cestiune...
Text postat de latunski criticul
Fragmente din oarece scriituri

.......................................................13. Iar Epaminonda văzînd că vorbele sînt bune, pentru că ele ascund întotdeauna faptele, le-a transcris din slavonă de obște în grafia latină, apoi în limbajul calculatorului. Și n-a semnat. Dar cîntarea lui s-a păstrat. Iată dar prima lui cîntare, zisă:

51. Osana, Osana, bin Laden

1. ”Voi vremuri, care nu sînteți sub mine, ci doar in vremea mea, dacă tot stați așa, nu veți avea nici măcar conotații sexuale.
2. Însă eu nu mă voi înfricoșa de voi, chiar dacă va fi cutremur de gradul 7,3 pe scara Richter, ori dacă se va dărîma blochausul cînd vor cădea MIG-uri în sufragerie. Nici dacă va ploua cu broaște ori va urla și va spumega Calmățuiul, care acum se ridică pînă la mine, cum se spunea și în vechime: Iată, plouă, plouă, plouă,/Apa-i la etajul nouă. Pentru că eu locuiesc la etajul zece și în afară de grija hidroizolației, ce grijă pot să mai am? În afară de atentatele teroriste? Dar mizez pe faptul că cei din Orientul Mijlociu își vor de seama că blockhausul A4 a fost construit înaintea blochausului A5, deci ele nu sînt Gemene;
3. Însă pentru liniștea mea și a familiei mele am compus aceasta cîntare, pe care întîi am scris-o pe hîrtie, apoi am înregistrat-o pe suport magnetic, ca să nu rămîn eu de rușine și să se spună mai tîrziu că așa și pe dincolo, cum că n-am dat eu haraciul cuvenit la cei puternici și cu vîrtute, cum din neam se oblicește.
4. Bateți din palme toate popoarele! Cine este mai mare in lume, cine stăpînește peste noi și ține sub picioare toate neamurile lumii? Oncle Sam împărățește peste neamuri! El stă pe scaunul lui de la White House, cum sta țața Varvara pe scăunelul ei din vite-haus cînd mulge vaca. El stă pe tronul lui de la NATO și pe fotoliul lui de la NASA, dar și eu stau dacă ridic capacul. El are valiza și butonul, dar și eu am la îndemînă mînerul din dreapta, pe care pot să-l trag cu mîna stîngă.
5. Iată că toți domnitorii, cîntăreții și președinții se adună ca să-l slăvească pe el. Mare este Oncle Sam și lăudat de către cei din spațiul CDP și alte spații mărginașe. Frumoasă-i Cetatea lui Oncle Sam. Ea chiar dacă nu este pe înălțime, toți cred că este viața, bucuria, forța și bogăția întregului Pămînt.
6. Pentru că în partea de nord privind de la sud este Manhattan-ul și în partea de est privind de la vest este Harlemul. Iar la intrare, privind dinspre așa-zisa Lume Veche este un idol, o Așeră, pe care toți cei care îl (o) văd, înlemnesc, împietresc, infieresc, înfontuiesc.
7. Și îi cuprinde un tremur, ca pe cei izgoniți de vînturi barbare. Ei cred că nu-și pot găsi izbăvire decît pe Wall Street. Oare de ce? Doar prietenii lor de acolo și de pretutindeni știu!
8. Adică, cei care țin aproape de aproapele lor cel puternic, țin Sabbatul, Hanuca, Halloween-ul, Sfîntul Valentin și care privind la bancnota de un dolar pe care scrie: Ai încredere în Dumnezeu, citesc cu osîrdie Holly Bible pe care scrie: Ai încredere în dolar.”

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  și așa se spulberă mitul epgramist al onor dom Cioacă, precum insula doctorului Moreau în valurile mării...  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-08 23:13:21
         
 
  erata: din partea finului Tache și a socrului mare, dogarul Roșioară...  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-08 22:33:42
         
 
  ....cred că este mai bine să-l lăsăm pe Radu cu 10 strofe, apoi pe Florin Rădulescu cu 15, atacînd o scrisoare deschisă, apoi pe Mirela în încheiere, cu un sonet de spargere a mesei. Din pareta finului Tache...  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-08 22:32:08
         
 
  îți stau la dispoziție, da nu te pune cu mine, pierzi!  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-08 22:01:48
         
 
  da, ai fost nominalizat în rîndul băieților buni, nici așa nu-ți convine? ai chef de scandal?  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-08 22:00:16
         
 
  da, ai fost nominalizat în rîndul băieților buni, nici așa nu-ți convine? ai chef de scandal?  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-08 22:00:10
         
 
  Eu știu care-i treaba, pașol vidma na turbinca...
OARE DE CE TREBUIE SĂ-L URĂSC PE EXINTESCU?
De-al dracu' lui Peia or' a lui Corneliu? Carnaxî!
Doar pentru că încă iubesc? O fată mult mai tînără decît mine?
 
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-08 21:05:20
         
 
  nu numai, și eu scriu de mînă, apoi las piciorul drept să mă conducă pe calea misterelor: ai observat că scriu bine, nu ca Peia, ori Rădulescu, mă bucur că m-ai remarcat, sper că nu te superi, totul este ficțiune...  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-08 20:35:13
         
 
  Sti care-i treaba,
Cei mentionati de tine au scris, si au scris de mana, lucru care astazi, pe-acilea, este pe cale de disparitie.
 
Postat de catre Valeriu Cercel la data de 2010-09-08 19:33:42
         
 
  Frate Valeriu, trăiești într-un spațiu literar mirific, în el au scris Asimov și Silverberg; ca să nu mai amintessc de Walt...
...stii, ficțiunea ne omoară pe noi, românii de aici și de aiurea...
 
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-08 19:16:39
         
 
  Eu as juca fotbal numai la echipa feminina, ca-mi place cand ne schimbam sa ne luam echipamentru.
Fii pe pace ca nu sunt trist pentru mine, ci pentru ce aud.
Cum e pe la Tiraspol ?
posteaza si tu o poza cu orasul.
 
Postat de catre Valeriu Cercel la data de 2010-09-08 18:43:14
         
 
  Valeriu,
crede-mă, îți înțeleg durerea, dar nu toți gîndim la fel! Cei mai mulți înțelegem libertatea de opinie și de căutare a libertății individuale. Nu trebuie să fii trist. Dacă ți se urăște, te aștept la Tiraspol. Echipa de fotbal este fenomenală, chiar și Radu Ștefănescu ar deveni microbist și nu ar posta nimic în timpul meciului
 
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-08 18:26:55
         
 
  Aceste fragmente sînt dintr-un roman pe care l-am tipărit pe hîrtie (vai de bietul copac tăiat) în 2007. Dovadă: noi nu ne citim nici unii pe alții(darămite, cogeamite să ne comentăm reciproc și cu responsabilitate); chiar și proprietarul acestui sait, însetat de literatură (proprietarul, nu saitul), a primit un exemplar. Știu, el nu are timp, dar putea să-l dea spre lecturare unei profesoare (sic!) de literatură. Mai ia un fragment de tîmpenie:

50. Au venit americanii !

1. Iar cînd Epaminonda s-a trezit la realitate, el se simțea așa precum s-or fi simțit cîteodată și Ion Călugăru, Radu F. Alexandru ori Răzvan Theodorescu. Ar fi plecat și din ........, ar fi revenit și în Cetate..., atunci se duse la Cicerones Popescu, dascălul de limbă din ......., singurul intelectual din mediul rural cu care mai putea și el să schimbe cîte o vorbă și care îl lămuri ce și cum, ba chiar îi spuse despre un rege din vechime, numit mai tîrziu Ioan fără de Țară, ba chiar și despre alții din țară, ziși: Petru, Bogdan, Alexandru, Ștefan, Mihai, Vlad, Radu, Gheorhe, Vasilie, Răzvan, Sturza, Ghika, Moruzi, Calimachi, Hangerli, Mavrogheni, Ipsilanti și alții de pămînt. Iar Epaminonda înțelese totul despre acatiste și reveni la fostul său loc de muncă.
2. Dar multă vreme se simți bolnav și apatic. Se duse la Familia de Medici, Asclepios și Igeea Popescu, care erau medicii lui de familie și își luă concediu medical. Iar ei îi recomandară să se trateze în liniște si în pustie, pentru că nu avea dreptul la medicamente naturiste compensate.
3. Și nefiind pustiu în spațiul CDP, altul decît cel de la Nord de Calafat și la Sud de Băilești, Epaminonda se retrase în fața televizorului, de unde se află că au venit americanii. Iar el se bucură și nu se bucură, fiind odraslă de fost activist. Dar nici nu se mîhni din cale afară.
4. Pentru că ei au făcut campus la mare, iar mai departe n-au înaintat că nu aveau de ce. Reportajele și jurnalele de actualități se făceau la fața locului. Și după trei telejurnale Epaminonda află că șeful lor era un general, care era stră-stră-nepotul unui emigrat de nevoie și care era mîndru de statutul lui. Pentru că bunicul său, după ce a coborît din copac (sau a adormit sub un copac, n-a înțeles el prea bine), istoria a considerat copacul mai important decît Adormitul. Iar Epaminonda a tras concluzia că acel copac era un prun.
5. Iar generalul avea pe umărul stîng douăzecișicinci de stele, iar pe umărul drept tot atîtea, uniforma lui era în dungi albe cu roșu, pe un omoplat avea o stea în șase colțuri, iar pe celălalt o insignă pe care scria Marșal uașinton disi.
6. Apoi el află că mulți se bucurau, deși nu aveau motive să se bucure. Cum remarcă și un analist politic, căruia nu-i reținu numele: „Oare nu și britanicii se bucurau acum două mii de ani că sînt sub ocupație străină? Și ei nu știau nimic despre Dacia Felix!”
7. Atunci concluziona Epaminonda: „Oarece ingrediente amesteci, două mii de ani le mesteci, printre hoți hiloți, fanarioți și tanga-chiloți; iar cînd înghițiți, veți regurgita manganaci!
8. Cum se spune și în Manualul de Lucrări Practice: „Cu tolpimetre selamizate, spre linghișpire san-sui, iar celor de factură tehnică, miscelatoare ceramice dăruind!”
9. Pentru că Epaminonda era deja matur și înțelept, sau uns cu toate alifiile cum se mai spune prin mahalalele din jurul Statelor. El știa că dacă cei din neamul lui trebuie să meargă la război, cînd vor vedea tancuri, MIG-uri, katiușe, oștire multă cu ochii oblici, adică un neam mai mare decît al lui,
10. Este musai ca neamul lui să treacă de partea lor. Iar dacă mai marii oștirii vor fi duși apoi în fața plutonului de execuție, ei să zidească întîi o izbă la Kolîma, să sape o fîntînă la Vladivostok și să se logodească cu Ana Karenina. Că decît să ne întoarcem acasă înfrînți mai bine să întoarcem armele (către alții, nu către noi, anatema!), ca să nu se așeze ei în locațiile noastre, să mănînce din grăsimea rîmătorului nostru și să se bucure de dulceața și zacusca femeilor noastre.
11. Că unii care obișnuiesc a veni de două-trei ori pe secol la noi, vor veni și în mileniul trei (un mileniu fericit! - cum spunea și Willy din Cetate). Iar cînd vor lua pentru ei femeile și fetele noastre, vitele noastre cu cercei în urechi, vor bea agheasmă din butoaiele noastre și ne vor lăsa ca amintire steagurile lor și totemurile lor,
12. Li se va rupe-n-paișpe de cei cu multe stele pe steag, dar fără unelte, cum ar fi secera și ciocanul; iar cei cu multe stele pe steag, vor fi nevoiți să părăsească actuala lor locație și să se întoarcă de unde au venit, dar nu înainte de a lăsa acolo, zecemii dintre ai lor care să reconstituie șeptelul de bizoni, distrus și exploatat necorespunzător, precum stratul de ozon. Iar țara să fie redată locuitorilor de origine, așa cum era la început. Howgt !
 
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-08 18:01:26
         
 
  Mi-a placut ce-ai scris!
Tocmai asta uitasem sa scriu in commul meu.
Sa fii iubit romane !
 
Postat de catre Valeriu Cercel la data de 2010-09-08 17:48:20
         
 
  Valeriu, moi brat, nu o lua în nume personal. Eu te stimez, nu am probleme cu emigrări, imigrări, cei de-acasă și cei de aiurea. De aceea am plecat în Transnistria. Aceasta e o pură ficțiune, doar (încă) mai sîntem pe un sait literar, nu?  
Postat de catre latunski criticul la data de 2010-09-08 17:43:52
         
 
  Auzi Latunsky,
Si dolarul o sa cada.
Sti ce mai scrie in Holly Bible ?
Nimic din ce-i facut de mana omului nu va dainui.

Sau cam asa suna din engleza caci biblia mea romaneasca mi-au confiscat-o securistii la aeroport cand am plecat.
Probabil ca vroiau sa gaseasca ceva poze prin ea.
 
Postat de catre Valeriu Cercel la data de 2010-09-08 17:21:31
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23945
Comentarii: 120070
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE