|
|
|
|
|
|
|
|
|
Creaţia - câteva observaţii* |
|
|
Text
postat de
Emanuel Cristescu |
|
|
O creaţie, în fapt orice creaţie (artistică, ştiinţifică, practică) reprezintă o noutate în spaţiul noesic. Care, prin unicitatea şi valoarea sa, poate deveni reper valoric spiritual. Spun „poate deveni” pentru că simpla „creaţie” adică simpla sa existenţă nu este suficientă pentru integrarea în „marea semnificaţie axiologică universală”. Adică pentru valorizarea sa. Orice creaţie reprezintă o „potenţialitate spiritual-valorică”. Respectiv o virtualitate.
Prin creaţie, înţeleg orice produs novativ al minţii umane - şi nu numai- care se diferenţiază de oricare alt produs existent anterior apariţiei acestuia.
Creaţia în sine, în afara unui receptor, este o existenţă doar „cu potenţial valoric” dar, la limită, este doar un posibil semnificant însă, axiologic vorbind, unul „mort”. El capătă viaţă şi valoare prin intertextualitate, respectiv prin contribuţia receptorului (lector, privitor, auditor) şi a contextului. Adică interrelaţionarea creaţiei cu secvenţe din întreg conţinutul noesic al receptorului şi al mediului. De aceea se poate autonomiza o infinitate, hermeneutic vorbind, de variante interpretativ-receptabile ale oricărei creaţii.
Este de domeniul evidenţei că actul receptării poate fi ierarhizabil. De unde şi diversitatea de grade axiologice. Printre acestea, inadecvarea la creaţie, poate conduce la ideea nonvalorii acesteia. Când inadecvarea devine majoritară o creaţie poate fi aneantizată. Cel puţin temporar. Evident inadecvarea poate avea multiple cauze. Însă, într-un spaţiu cultural normal, pe baza unor repere valorice, sedimentate de-a lungul timpului, educaţional, euristic, analogic ori antinomic se poate accepta ideea adecvării receptării creaţiei, aşadar a receptării sinergetice a acesteia. Ca urmare a interrelaţionării autor (prin creaţie) mediu (context) şi receptor (prin universul său noesic). Se utilizează de multe ori exemplul icebergului. Pentru naivi, ingenui ori nepregătiţi icebergul reprezintă „ce se vede” Adică doar partea de la suprafaţă. Pentru perceperea întregului trebuie „venit de acasă” cu ceea ce nu se vede!
În virtutea libertăţii de expresie şi de valorizare, valorizarea unei creaţii poate fi obiectivă (în special pentru creaţia ştiinţifică) însă în cea mai mai mare parte (pentru creaţia artistică) este subiectivă, pentru că, în domeniul creaţiei spirituale, în special al literaturii şi artei, subiectivismul personal şi colectiv pot fi determinante în aprecierea şi impunerea unor valori.
De multe ori, şi istoria este plină de exemple, „valorile” „impuse” instituţional sau nu, de către grupuri ori „batalioane de asalt ideologic” s-au dovedit a fi efemere ori chiar dacă au „rezistat” o vreme, s-au dovedit a fi caduce, imediat ce factorii de „impunere” au încetat să mai existe. Am convingerea că tot ce se impune cu forţa, din punct de vedere valoric, poate fi pus sub semnul întrebării ba chiar nu are valoare perenă.
Aspiraţia dintotdeauna a artistului a fost şi rămâne creaţia perfectă. Din păcate intangibilă însă, din fericire, suficient de motivantă pentru seria infinită de artişti care au apărut şi continuă să apară de-a lungul timpului. Care, chiar dacă nu vor fi realizând creaţia perfectă, au realizat şi realizează opere valoroase unele rămânând în istoria spirituală a umanităţii drept capodopere.
*Am sintetizat şi integrat câteva recente comentarii extrapolând observaţiile de la literatură (text) la creaţie.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Poate că ar fi bine să recitim:
"Creaţia în sine, în afara unui receptor, este o existenţă doar „cu potenţial valoric” dar, la limită, este doar un posibil semnificant însă, axiologic vorbind, unul „mort”. El capătă viaţă şi valoare prin intertextualitate, respectiv prin contribuţia receptorului (lector, privitor, auditor) şi a contextului." |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2016-07-12 06:29:20 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Distinse CTA,
Ce m-as face fara invocatia domnie voastre?
E interesant ca Freud v-a avut ca cobai. Eu am fost primul care v-am zis compunator si dumneavoastra vorbiti de compunerile mele.
Va amintiti cand ati spus ca e loc pe site pentru amandoi, doar-doar va lasam compunerile in pace?
Ion Corbu este singurul, retineti va rog, singurul, care emite judecati de valoare in sens critic-literar. Restul.. suntem ori frustrati ori jucausi. Cantatori la chitaroza prin cenaclurile infantile sau l-a scrasnetul de role, colportori sau l'esanfants.
Cat despre subscriere, rog corectura.
Va si platesc.
Notre respect...
|
|
|
|
Postat
de catre
ecsintescu virtual la data de
2010-08-03 09:18:40 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"el s-a nascut profesor"
Marţi a zis, marţi a fost. Mai bine mai tîrziu...
Să fiţi iubit, meştere Corbu! Din dragoste sau măcar din linguşeală. Tămîia este însă expirată, contrafăcută-n Ferentari.
"subscriu cu ce a scris Sabina Datcu"
De ce nu sub, peste, între etc.
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2010-08-03 09:05:07 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Radu, CTA, n-aveti valoare. Ce e atat de greu de inteles. Cautati sa muscati mana stapanului. Dar a dracului mana scrie bine si chiar atunci cand va arunca osul. Stii tu, Radu, ala de la Radiestezie, curs despre care mi-ai impuiat si mie capul.
Ba baieti, oricat l-ati barfi pe domnul Corbu, el s-a nascut profesor. Asa ca..ridicati mana.
Domnule Emanuel, subscriu cu ce a scris Sabina Datcu.
Notre respect!
P.S. Colportoare, expresia ramane-ca-n seara aia, e shahespereana, adica a fi sau a nu fi ? |
|
|
|
Postat
de catre
ecsintescu virtual la data de
2010-08-03 01:21:53 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Fără să fii informat, fără să ai anvergura abordării unor astfel de probleme. Care, se vede de la distanţă, nu-ţi sunt familiare şi nu pot fi improvizate. Şi, până acum, te-am cruţat."
Puseele revin. Fudulia-i fără leac. De la catedră la tribună şi de acolo la tribunal. Obsesiile îşi fac lucrarea.
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2010-08-02 09:57:35 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Emanuel, daca nu suporti sa fii contrazis, ia-mi direct nivelul si las-o balta... amenintarile astea sunt copilaresti.
in fond, e site-ul tau 100%.
dar cat timp o sa mai am nivel de postare directa, o sa-mi dau cu parerea despre opera oricui, inclusiv a Mariei Tale.
restul, mai pe seara, acum sunt pe teren.
|
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-08-02 09:37:03 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Emanuel, stii prea bine că schimbul ăsta de replici pseudoamicale dintre noi nu e un dialog, ci mai degrabă un sir de monologuri pentru "sală".."
Nu Radu, nu pentru sală.(Asta nu înseamnă că sala nu are acces!)
Am pus lucrurile la punct. Şi, pur şi simplu, am reacţionat la ceea ce TU ai ai început. Şi nu pentru prima dată. Fără să fii informat, fără să ai anvergura abordării unor astfel de probleme. Care, se vede de la distanţă, nu-ţi sunt familiare şi nu pot fi improvizate. Şi, până acum, te-am cruţat. Dacă o să mai continui nu o voi mai face. |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2010-08-02 08:44:08 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Aţi mai făcut referire la fudulie. Şi nu o dată. Dacă nu este cumva o obsesie, este o expertiză? Adică sunteţi expert în fudulie ori o fi vorba de ceea ce Freud numea a fi "act ratat"? |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2010-08-01 22:54:21 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Oricum, nu vă descurajaţi, marţi vine şi aplaudacul de servici. Puţintică răbadare. Ştiţi că aveţi şi un susţinător, nu?
"sunt posibile ajustări, precizări, reveniri ori chiar reformulări"
Aşi zice mai ales. Văd că v-a trecut criza de fudulie.
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2010-08-01 22:38:55 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
PS. Textul acesta s-a născut din necesitatea unificatorie a definirii întregului spectru al creaţiei adică literatură, pictură, sculptură, muzică, ştiinţă, invenţii, etc. şi l-am încadrat la categoria "însemnare". Aşadar ab iniţio, am pornit de la ideea că în situaţia în care fie reflectând în continuare la ideile din text, fie la observaţiile pertinente pe care sper le voi primi sunt posibile ajustări, precizări, reveniri ori chiar reformulări.
|
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2010-08-01 22:32:09 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
tot e bine. acum te las, as vrea sa ma aplec un pic asupra ultimei creatii a doamnei Lenuta Toma, scuze. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-08-01 22:27:34 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Radu, rămăsesem dator cu un răspus: avantajul amnezei este că afli întotdeauna lucruri noi.
În rest declar şi recunosc public că mă baţi la typo şi virgule.
Atât.
Domnule Atanasiu recunosc, am fost cam prea dur deşi nu merita. Pe cuvânt de onoare că efectiv m-am amuzat astăzi. Aşa că vă prezint scuzele mele pentru "Este într-adevăr un text greu pentru domnia voastră." Trebuia formulata mai soft. În rest nu retrag nimic. Însă oricum, trebuie să fiţi de acord cu mine că nu este un text uşor. Dar în niciun caz necioplit! |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2010-08-01 22:24:15 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
P.S. e de notorietate de ce la batranete amnezia e preferabila bolii lui Parkinson (e mai bine sa uiti ca ai baut deja o bere, decat s-o versi cand incerci s-o duci la gura). |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-08-01 22:21:48 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
typo: conflictogen, dispozitie, etc |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-08-01 22:14:07 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Este într-adevăr un text greu pentru domnia voastră."
Vă lipseşte, ca totdeauna, spiritul de fineţe. Este un text greoi, butucănos, necioplit. Dar puteţi să-l reluaţi şi să-l fasonaţi - literar. Şi lizibil. Succes.
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2010-08-01 22:10:43 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Emanuel, stii prea bine că schimbul ăsta de replici pseudoamicale dintre noi nu e un dialog, ci mai degrabă un sir de monologuri pentru "sală"... a se vedea invierea bruscă a Lenutei, care, cu totul intamplator, intr-o pauza de crosetat ciorapei pentru nepoti, si-a aruncat cateva clipe ochii in europeea, si ce să vezi, tu, dădu de Radu (inchid paranteza, mami).
in materie de informatie, mă bati, asta-i clar. cum mi-ai citat adineauri din distinsa doamnă Julia Kristeva, maine poimaine o sa-mi dai citate dintr-un studiu antebelic al conoscutului oceanolog lapon Ma-Ryus Kikosh Rosto-gaan, care a descoperit că primele gângureli ale lui Decebal n-au fost "brânza-rânza si osânza", ci " a plus b tangent de gama", iar eu va trebui sa ma-nclin, ceea ce imi cam dă dureri de şale.
genul asta de exercitii retorice (pentru flaut si orchestră) de duminică seara inviorează un pic atmosfera, e drept, dar uite că in clipa asta eu nu mă aflu in cea mai buna dispoztie, asa că, zic:
indiferent de opinia mea de utilizator obtuz (si semidoct) de DEX, eseutzul ăsta tot firav rămâne.
promit că intr-o seară de gratie (dacă nu cumva intre timp il vei sterge), am să revin cu explicatii detailate - mai mult pentru public, si pentru a mea distinsă reputaţiune de user cu potenţial coflictogen ridicat.
P.S. "rămâne-reputaţiune" = rime involuntare |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-08-01 22:10:41 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Sabina, nu cred că raţionamentul este corect. Acel copac repezintă totuşi o potenţialitate. Sigur, dacă nu-l va percepe nimeni niciodată şi el va putrezi este aşa cum am subliniat şi eu un fapt adică "o creaţie" un "text" moartă (mort) Însă, dacă acceptăm faptul că în câmpul noesic sunt incluse toate evenimentele şi faptele percetibile fiinţei umane sau nu, acea potenţialitate are legitimitate ontologică.
Raportul obiectiv-subiectiv într-adevăr are o mare doză de flexibilitate. Cu, mă repet, remarca uşor de acceptat că, în ştiiţă procentul de obiectivizare este mult mai mare, sunt multe situaţii în care acesta este 100% în timp ce în artă subiectivitatea este de multe ori în procent de 100%. Aş mai preciza că se impune obiectivizarea subiectivităţii.
Distinsului CTA. Nu are rost să mă repet. recitiţi ce am răspuns pentru Radu. Poate fi util. Abordarea pildologică pe care aţi avut-o m-a lămurit. Este într-adevăr un text greu pentru domnia voastră. |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2010-08-01 21:43:38 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Textul, deşi împănat cu vorbe de paradă, este bolovănos şi indigest. În plus, este poticnit şi împleticit. Bun poate pentru revista universităţii Spiru Haret (unde a fost lansat şi celebrul concept de ecoliteratură).
Creaţia în sine, în afara unui receptor, este o existenţă doar „cu potenţial valoric” dar, la limită, este doar un posibil semnificant însă, axiologic vorbind, unul „mort”.
De ce vă scărpinaţi cu mîna stîngă în dreapta?
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2010-08-01 21:31:47 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Creaţia în sine, în afara unui receptor, este o existenţă doar „cu potenţial valoric” dar, la limită, este doar un posibil semnificant însă, axiologic vorbind, unul „mort”."
Eu as spune mai degraba ca NU exista creatie (ori mesaj) fara un receptor, nici macar potentialul acesteia. Asemeni ideii evenimentului stiintific: intr-o padure cade un copac dar nu este nimeni care sa fi auzit/vazut caderea lui, atunci inseamna ca evenimentul respectiv nu a avut loc, din moment ce nu a fost perceput.
"valorizarea unei creaţii poate fi obiectivă (în special pentru creaţia ştiinţifică)"
Nici macar. Si in stiinte intervine o parte subiectiva, o "scoala care te formeaza", o disputa, un contradictoriu. Tocmai din cauza "valorizarii" neobiective. La urma urmei, si aceasta delimitare: obiectiv-subiectiv este una foarte subiectiva, nu?
Mai ramane in discutie "Aspiraţia dintotdeauna a artistului a fost şi rămâne creaţia perfectă", deci... revin.
Din nefericire, noesicul inca nu se intelege prea bine cu "baza mea" de biolog, dar voi incerca sa-l conving.
|
|
|
|
Postat
de catre
Sabina Datcu la data de
2010-08-01 21:23:14 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Eu am adusîn discuţie dicţionarul? Eu doar am consatat chei ta de lectură. Tu ai scris: "cf DEX" nu eu! Aşa că las-o pe distinsa noastră colegă în pace. Că daccă ai procedat tot aşa şi cu ea aproape că înclin să-i dau dreptate. |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2010-08-01 21:13:48 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Radu.. faci ce faci si tot la mine iti este gandul.
Lasa-ma, bre, in afara albastrului ! |
|
|
|
Postat
de catre
- ipocrizie la data de
2010-08-01 21:12:20 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Păi vezi? Ştii că, utilizând conceptul de "câmp noesic", acad. Macovschi a emis ipoteza existenţei după moarte? El chiar spunea că a demonstrat aceast fapt.
Şi atunci de ce "noesic - corect noetic (care se refera la intelect)" ? Ori te-ai documentat ori ţi-ai amintit. A propos: ştii care este avantajul amneziei? |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2010-08-01 21:09:55 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Emanuel, inainte de a-ti citi raspunsul (jur ca inca n-am facut-o), te-as mai ruga o chestie mica, micuta de tot: pe viitor nu mai prelua tema favorita a Lenutei Toma - dictionarul. in cazul ei, cel de rime... |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-08-01 21:05:22 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
am intalnit termenul "noesic" prin 96-97 la un curs de radiestezie (in mare voga in anii aia), unde mi-am pierdut vremea cu mare entuziasm vreo 6 luni... as putea reveni cu amanunte picante intr-o povestioara. cred ar fi o idee de descretit fruntile... |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-08-01 21:01:05 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Suficienţă, clişeu şi inadecvare
Radu, mă amuză suficienţa ta. Nu eu pierd. Să ştii că aici sunt şi oameni care înţeleg şi ştiu că am folosit corect termenii incriminaţi de tine. Tu ce faci? Ai nişte clişee. De exemplu :"Subţire". Ca "judecată de valoare" se poate atribui oricărui text, concept, etc. Dacă ai fi înţeles ceva din acest text, luai un paragraf, o frază, un cuvânt şi demonstrai incorectitudinea utilizării lui (lor). Tu ai invocat câteva cuvinte, ca fiind incorecte, când oricine a avut de-a face cu ele ştie că au fost corect utilizate. De exemplu afirmi sentenţios: "in definirea reperelor deja sedimentate, euristica n-are ce cauta". Aceasta demonsrează clar cât de departe eşti, adică inadecvat, faţă de text. N-ai înţeles că sedimentarea însăşi s-a făcut şi se face "educaţional, euristic, analogic ori antinomic" Aşadar procesul de sedimentare se realizează de-a lungul timpului prin asemenea mijloace! De unde până unde "definirea reperelor deja sedimentate" ? Măcar acum ai înţeles? Alt exemplu: crezi că am greşit utilizând cuvântul "noesic" De care tu nu ai auzit. Conţinutul noesic al receptorului respectiv al contextului referă câmpul noesic adică un concept integrator atribuibil, ca proprietate, atât receptorului cât şi contextului, respectiv mediului. L-am utilizat în scop unificator. Pentru că "intertextualitate" nu reprezintă ce ai înţeles tu din dicţionar. Intertextualitatea, şi citez acum din Julia Kristeva*, reprezintă "indiciul conform căruia un text citeşte istoria şi se integrează în ea" Această, să-i spunem definiţie, simpaticul şi suficientul meu "comentator" a fost dată în 1968! Şi se referea la literatură. Eu încerc aplicare la "creaţie" Şi am nevoie de acest concept integrator. Cum de fapt simt nevoia şi a unui concept care ar trebui să înlocuiască termenul "intertextualitate". Până, şi dacă, voi găsi unul, consider totuşi că termenul "intertextualitate" poate fi utilizat raportat la mulţimea tuturor produselor novative ale minţii umane definibile drept "creaţie". Şi aşa mai departe. Ţi separe subţire textul? Când nu-l înţelegi cu siguranţă.
Celuilat amic al meu - nu vă impacientaţi distinse CTA, reciproca nu este imperios valabilă- doar atât: (noesic are, de pildă, un înţeles tehnic în terminologia lui Husserl care n-are însă nimic de a face cu cu expunerea de mai sus). Mai vedeţi şi de-o altă pildă!
*Julia Kristeva*, Problemes de la structuration du texte, în TEL QUEL, Theorie d'ensemble, Seuil, Paris, 1968 pg. 311-312.
|
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2010-08-01 21:00:09 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Stilul corbusian abundă, cum ştim cu toţii, în termeni psedudoacademici. Cuvîntul cel mai bun pentru asemenea găselniţe şi făcături este termeni specioşi (înşelători şi lunecoşi).
De la ecoliteratură la (cică) intelecton. Cînd fondul este apătos, zeama se mai drege cu asemenea născociri şi şonticăieli savante (noesic are, de pildă, un înţeles tehnic în terminologia lui Husserl care n-are însă nimic de a face cu cu expunerea de mai sus).
Marfa poate fi preluată însă de pe taraba evropeană şi mutată de expertul new-media pe vreun blog. Tot se extaziază dînsul de compunerile sponsorului (în engleză - naşu').
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2010-08-01 20:12:33 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
eseul e subtire, se-ntelege. altfel, as fi comentat. stilul - plin de pretiozitati inutile, tonul - profesoral - genul de amvon - exprimarea - dezlanata, greoaie. de unde si excesul de ghilimele. in rest, evident ca am dreptate. ca terapie in prima faza, recomand lecturi intense Neamul Soimarestilor. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-08-01 19:54:28 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cu typo şi virgula ai dreptate. Voi corecta şi îţi mulţumesc.
În rest, prin lectura ta dicţionaristică, ai demonstrat că nu ai înţeles rostul şi semnificaţia conceptelor „intertextualitate”, „noesic”, „novativ” şi „euristic”. Pe care le-am utilizat conştient şi corect. Îţi ofer o oră pentru a te documenta şi pentru a te reabilita. Adică pentru a explica ce se înţelge din frazele ori propoziţiile care conţin aceste cuvinte.
Dacă nu reuşeşti te voi lumina.
PS. Radu, doar atât ai putut replica la acest text?
|
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2010-08-01 19:30:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Adică interrelaţionarea creaţiei cu secvenţe din întreg conţinutul noesic al receptorului şi al mediului."
typo: intretextualitate - corect intertextualitate (oricum, termen impropriu in cazul de fata, cf DEX: INTERTÉXT s. n. text literar pe baza unor fragmente disparate reunite într-un context unic. intertextualitate)
noesic - corect noetic (care se refera la intelect)
novativ, interrelaţionare - barbarisme (corect inovativ, novator, interactiune, etc)
diversitatea de grade - cam pleonastic si oricum, neadecvat - poate "diversitatea de sisteme sau criterii axiologice"
"Printre acestea, inadecvarea la creaţie, poate conduce la ideea nonvalorii acesteia" - aici, fie pui un "care" dupa "creatie", fie renunti la virgula de dupa "creatie", care sta fix intre subiect si predicat
"Însă, într-un spaţiu cultural normal, pe baza unor repere valorice, sedimentate de-a lungul timpului, educaţional, euristic, analogic ori antinomic se poate accepta ideea adecvării receptării creaţiei, aşadar a receptării sinergetice a acesteia." - in definirea reperelor deja sedimentate, euristica n-are ce cauta
alt typo: Am sintetizt - am sintetizat |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-08-01 17:36:49 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23972 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|