|
|
|
|
|
|
|
|
|
Pentru tine |
|
|
Text
postat de
Label Black |
|
|
Pentru mine o asemenea zi seamana cu sfarsitul lumii. De ce? A-ti petrece weekendul in compania selecta a propriei persoane lasa amprente deasupra norului sub care sta invelit sufletul. E o moarte rece, lenta, fara substrat. Cu imposibilitatea de a renaste. Intorc in zadar privirea in toate directiile. In afara de aceasta liniste crunta, nu simt decat radacina seaca a camerei.
Esti acolo. Cheful de viata imi paraseste atmosfera. Sunt inchis intr-un cristal din care-ti privesc fotografiile. Esti leoaica mea si cu fiecare imagine derulata prin retine sinapsa timpanului provoaca maraitul. Imi lipesti al dracului de mult. Pentru tine creasem universul. Pentru tine l-am infaptuit pe Adam dupa asemanarea mea. Din mine am rupt coasta care ti-a dat viata. Din mine au pornit izvoarele arterelor tale. Cu mine ai inceput sa traiesti. Eu sunt cel pe care l-ai uitat pentru un mar, iar ochii mei iti plang si acum rasaritul.
Spiritul mi s-a imbracat in poezie. E poezia lui Nichita, imbatranita de vreme, stinghera ca mine. O mangai frumos, o hranesc, o iubesc. De fiecare data cand fac asta e ca si cum as face dragoste cu tine. De fiecare data cand nu te simt, ea imi aduce asemanarea ta. De fiecare data cand ratacesc intre randuri, ea imi aduce parfumul tau.
Ploua prin matasuri. Perdele care imi desemneaza capatul lumii. Aici te-am cunoscut si stiam ca sfarsitul fi-va tot aici, dar nu mi-am imaginat ca mi se vor lipi pleoapele fara sa-mi soptesti: Te iubesc in ureche. Visurile imi arata tristetea. Ochii ei sunt ai tai, strigatul ei el al tau, dansul ei iti apartine. Mergi lin, prin alte idealuri, iar pasii tai ne deseneaza drumuri de luat. Cand se unesc, niste tampiti le schimba destinul. Asta pentru ca apartinem unor lumi diferite. Eu iti daruisem una, in timp ce tu alergai desculta in alta.
Gandul imi este tatuat cu tine si straluceste ca un ocean la caderea amurgului. Alcatuirea mea fuge cu bratele deschise , lasandu-mi sufletul sa vina zburand. Sufletul imi este greu ca otelul. Candva credeam ca poate fi transportat doar in ceruri. Acum simt ca nu mai poate pleca de aici!
Traiesc nocturn si tot ce fac este sa-ti construiesc dragostea. Sa-mi adun vietile anterioare si sa cladesc un viitor la picioarele tale. Sa uit ca in oglinda sunt gol, iar toate tablourile mele sunt nuduri. Sa uit ca astazi semnele au fost inutile si ca gratiile au rupt captuseala cu care le acoperisem. Sa uit ca iubirea noastra naste postmodernismul. Daca pana acum m-am intrebat unde duce moartea, acum ma intreb de unde vine viata
As putea sa-ti arat calea. As putea sa-ti incheg ruinele si sa-ti transform clipele in veacuri. Nefericirea mea este ca nu pot sa deschid suflete. Al tau e strans in lanturi, iar cheia e pierduta. Singurul lucru de care te asigur este ca te voi iubi intodeauna la fel de mult. Te voi iubi cum nimeni nu va putea intelege. Te voi iubi si te voi astepta precum o umbra isi asteapta la asfintit stapanul
Departe de mine moartea noastra. Suntem, vom fi si vom ramane vii tot timpul in care va exista cineva care sa ne arate orizontul de care apartinem. Stiu ca esti la capatul in care printesele plang. Stiu ca la spatele tau din ochelari cineva isi vede lumea. Stiu si ca intr-una dintre nopti voi avea prilejul sa te urc pe pereti, sa-ti arat povestea noastra, sa desfac anti-materia din care-am fost creati. Doar ca.. acea clipa va lipsi din jurnalul meu. De ce? Pentru ca paginile in care noi ne iubim sunt la fel de nelumesti ca dragostea noastra.
Acum te las sa respiri. Nu mai bea atata cafea. Vei vedea in curand Peugeot-ul si vei zambi ca un copil inaintea jucariei pierdute. Parasesc singuratatea in care m-ai lasat. Te voi suna curand
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
visam....amandoi, Adriane!! |
|
|
|
Postat
de catre
Label Black la data de
2009-10-18 01:43:57 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
*parfumul. |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-10-17 20:17:14 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
...Un text ușor clișeic, desuet, dar asumat. E genul acela de scriere universal valabil, dar în același timp unic. M-a prins, în special prima parte, până la "aduce aprfumul tău".
Vot. |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-10-17 20:16:25 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|