FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Sonet 185 (CCLXIV)
Text postat de Cristian Vasiliu
De chinurile toamnei mi-e inima răscoaptă
Și-mi trece-n sânge seva-i fierbinte ca un must;
Prin rana de iubire din piept, cu mâna dreaptă
Mi-o smulg și-apoi cu ură, din pulpa dulce-i gust.
Nu-i rod al leneviei în humusul grădinii…
Cu-otravă rădăcina adesea i-am stropit,
N-a cunoscut căldura supusă a luminii
Și nici îmbrățișarea tăcerii dintr-un schit;
S-a cățărat pe stâncă s-o biciuiască vântul,
S-a zvârcolit de foame, de sete și de frig,
Nu și-a oprit în zidul minciunilor avântul
Și n-a rupt niciodată al lacrimilor dig.
Dar fi’ndcă din acestea nimic n-ai înțeles,
S-a întomnat în mine și-i vremea de cules.

29 III 2009
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Hi Cristi!

"Nu-i rod al leneviei in humusul gradinii...."

Calvar*
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2009-03-29 23:46:37
         
 
  *

VPL.
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2009-03-29 23:19:57
         
 
  CRISTIAN citesc cu plăcere textele postate de tine, mulțumesc.  
Postat de catre vasile iftime la data de 2009-03-29 18:00:45
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23945
Comentarii: 120070
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE