E făr' de preț iubirea, dar carnea totuși are
Un gust atât de fraged și-o amintire crudă,
Încât poeți de seamă zadarnic își asudă
Pe coala stacojie, la fum de lumânare,
Magnifica lor frunte. Doar lacrima ce udă,
Ca ploile din marte, obrajii de fecioare
Mai poate să încline orbita unui soare
Ce-alunecă din ceruri la glezna ierbii, nudă.
Madone-și țin în brațe toți pruncii de vânzare
Și-n pântec mai tresaltă atingerea zaludă.
Cu pumnii-aruncă-n dreapta și stânga, la-ntâmplare,
Arginții ce rasună a clinchet hoț, de Iudă.
E făr' de preț iubirea, dar carnea totuși are
Un gust atât de fraged și-o amintire crudă.
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
Comentariile
userilor
Adevărat e cântul și poezia are
ceva ce se furnică și-n pielea tăbăcită,
fără de preț iubirea, cu carnea asta moale
ce se frământă ziua și noaptea e rănită.
Postat
de catre
Danut Gradinaru la data de
2009-03-21 20:21:22