|
|
|
|
|
|
|
|
|
IMPREVIZIBILUL SI IGNORANTA |
|
|
Text
postat de
Veronica Pavel |
|
|
Fiecare dintre noi s-a ciocnit cu situații neprevăzute și, dacă stăm să ne gândim, tot ce învățăm este de fapt ca să prevenim repetarea greșelilor (Vom face altele, nu aceleași!).
Reacțiile noastre la neprevăzut sunt de multe ori obiect de distracție pentru cei din jur. Ne amuzăm la ceea ce li se întâmplă altora, dar când suntem noi înșine victimele situațiilor neprevăzute, atunci e mai puțin nostim! De fiecare dată când pățim ceva, învățăm să prevenim o situație similară și credem că totul s-a rezolvat. Nici pe departe!
Acum câțiva ani am avut o conferință la Montreal într-un elegant hotel din centrul orașului. Camera avea lângă televizor o cafetieră electrică. Erau și două telefoane, unul lângă pat, altul pe birou. În baie era un uscător de păr și, pe lângă săpunurile și șampoanele obișnuite, o cârpă albă, elegantă, flaușată. Acuma știu că ea e pentru lustruit pantofii, dar când am venit în Canada nu știam și prima oară când am fost trimisă de companie la un hotel, am luat acea cârpă acasă și i-am dat o întrebuințare cam nepotrivită. Iată cum a fost.
Văzusem la o prietenă un aparat electric de prăjit sandwichiuri, care era ca o carte care se închide. Când ambele fețe deveneau fierbinți, între ele se prăjeau feliile de pâine pufoasă între care puneai cascaval și pastă de roșii. Am cumpărat și eu așa un aparat. După întrebuințare mi-a fost frică să-l spăl cu apă, pentru că era electric. Dar de curățat tot trebuia curățat, că avea grăsime de la pâinea care se punea cu partea unsă cu unt în contact cu fețele aparatului. Prietena îmi spusese că ajunge să-l șterg cu o cârpă curată, nu-i nevoie să-l ud. Așa că ce mi-am zis eu? Cârpa aia albă o să fie tocmai bună să scoată grăsimea. Și am folosit-o la ștersul aparatului. E drept că, în loc să se curețe, aparatul devenea din ce în ce mai lucios, dar nici prin cap nu-mi trecea că eu curățam aparatul cu o cârpă îmbibată cu cremă de lustruit pantofii. Noroc că am descoperit curând după aceea ce era cu cârpa și din acel moment am renunțat definitiv la aparat! Nu la cârpă, era prea frumoasă!
Dar să revenim la hotel. Acuma știu ce e cu accesoriile. Și stiu și să fac cafea la cafetieră, dozând apa astfel încât ceea ce obțin să aibă un gust acceptabil. Ce mai? Toate amănuntele au fost studiate, ca să mă pun la adăpost de imprevizibil.
Dar să lăsăm cafeaua pe a doua zi, că e seară, hai să vedem ce e la televizor. Iau telecomanda, o studiez si vreau să deschid aparatul. Nu merge. Ei, zic, probabil că TV-ul trebuie deschis întâi manual, ceea ce si fac. Când încerc să schimb posturile cu telecomanda, nimic. Am citit instrucțiunile, am reluat manevrele, dar TV-ul tot n-a mers. Mi-am spus că probabil telecomanda nu are baterii. Am sunat, a venit tehnicianul și mi-a dat altă telecomandă, după ce desigur a verificat-o pe cealaltă. Vai, ne scuzați, zice tehnicianul, probabil că s-au consumat bateriile! M-am simțit ușurată că nu fusese altă cauză și că am scăpat de umilința de a fi fost tratată drept ignorantă!
A doua zi dimineața iau cafetiera, torn apa, plasez filtrul cu cafea, apăs întrerupătorul și
nimic. M-apuc să citesc instrucțiunile, verific pozele cu secvențele utilizării, mă bag pe după mobile ca să controlez prizele, totul pare în ordine. Mă întrebam ce putea fi, că doar cafetiera nu funcționează cu baterii. Chem recepția din nou. Apare după puțină vreme o fată rumenă și veselă cu o cafetieră de rezervă în mână. Fata încearcă și ea întrerupătorul, nimica. Se uită la prize, se duce la intrarea în cameră, aprinde lumina, vine înapoi și
acuma cafetiera funcționează. Cum să fi ghicit eu că numai când aprinzi lumina merge și cafetiera? De ce nu e scris undeva? Asta e, cafetiera era în aceeasi priză cu lampa, al cărei întrerupător era la intrare.
Îmi prepar cafeaua, fac un duș și dau să folosesc uscătorul. Părul meu e scurt, îmi zic, dar un pic nu strică să-l usuc. În fond, de ce să nu folosesc toate facilitățile? În treacăt fie spus, m-am întrebat de ce s-or fi numind facilități? Sunt oare menite să-ți facă viața mai ușoară sau ca să-ți testeze, de fapt, nivelul tehnico-intelectual? N-ar fi mai potrivit să se cheme rebusuri electro-casnice? Pornesc suflătorul, dar după scurtă vreme se oprește. Ei, zic, s-o fi ars siguranța. Verific, recitesc. Mi-a trecut prin minte că poate e se întrerupe automat, ca mijloc de securitate când uiți aparatul deschis, deci mi-am spus că peste două-trei minute va funcționa din nou. Nimica! Sun iar, mi se promite că va veni inginerul, dar acesta se lasă așteptat, așa că plec cu părul umed. Seara când mă întorc încerc uscătorul și merge. Era ceea ce bănuisem: se întrerupea singur. Am cronometrat secvența: două minute mergea, apoi se întrerupea și putea fi repus în functiune numai după zece minute. Sunt curioasă cine poate să-și usuce părul așa de repede? Mai curând s-ar usca în pauza dintre perioadele de funcționare!
Cum așteptam un telefon, când a sunat am ridicat receptorul celui de pe birou, că doar aveam două telefoane! Alo? Alo? Nimica. Nu funcționa. Puteam chema de la ambele telefoane, dar de răspuns nu se putea decât de la unul din ele!
Așa a fost la hotel, am învățat o mulțime de lucruri. Destule oare pentru combaterea situațiilor neprevăzute de la viitorul hotel? Cine poate ști? Mă consolez cu gândul că nu sunt singura ignorantă pe lumea asta. Am eu în desagă destule povești și despre ignoranța altora!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
un moment, daca tot e bal, sa-mi lipesc si eu eticheta cu amintirea inventiei olandeze: veceul cu dus. faci dus stand pe scaunelul cu pricina. doi in unu: economie de spatiu & spirit practic.
sa nu uit un amanunt: merge cu fisa. fisa e pentru dus... :)
tm
PS :) merci pentru aprecierea ta la brouillon-ul meu recent |
|
|
|
Postat
de catre
definitiv retras 02octombrie09 la data de
2008-08-12 00:27:26 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cami, imi pare bine ca te-ai amuzat.
Eu cred ca sunt hotele asa in Romania, dar eu cand vin in Romania nu stau la hotel, am prieteni! Am auzit totusi ca sunt foarte confortabile! Si de un lucru pot fi sigura: ca gustul cafelei, chit ca e sau nu cafetira in camera, e mult mai bun!
Cu drag si merci de trecere,
Veronica |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2008-08-11 22:46:40 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vero, să știi că chiar m-am amuzat când ți-am citit textul. Fain hotel, nimic de zis. Când o să avem asemenea facilități și noi, aici, în România?
Drag,
Cami |
|
|
|
Postat
de catre
camelia silea la data de
2008-08-11 19:19:09 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Gina,
M-a amuzat patzania ta, evident ca am avut cu totii asemenea aventuri! Multzam mult de trecere si conmentariu!
CTA,
Fain citat!!!! Chiar asa, o sa "fail better!"
Cu stima,
VPL. |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2008-08-11 02:18:03 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
revin:
exista panourile alea imense - stil poster - pe cladiri... si erau un bun reper de intalnire... la despartire - timp in care exploram Dublinul- spuneam: panoul asta cu reclama la 'berea Guinness' este punct de referinta, ok!... si plecam sa vizitam orasul cu ora exacta de intoarcere si punct: panoul... ma intorceam 100% hotarata ca acela este punctul de intalnire: eroare : panoul nu mai era... in loc de 'Guinness' era alta imagine... si ma reintorceam pasind pe aceleasi strazi - revenind... si culmea: panoul reprezenta 'reclama la 'oferta de phone'... si abia mai tarziu am inteles ca 'panoul-poster'... era electronic... imaginile se schimbau /timer///... ne intalneam tarziu acasa... confuzi si in totala eroare...
g.
|
|
|
|
Postat
de catre
nula nada la data de
2008-08-11 01:30:17 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
sincera si faina scrierea... un transfer imprevizibil, da!... omul deja invatat intr-o societate - aduse in discutie atat spiritualul cat si concretul/ tehnologia 'la purtator' (la nivel de tara)- si asezarea intr-un spatiu evoluat tehnologic... pana sa ajung pe insula am poposit in alte parti din vest - si am invatat de acolo... personal obisnuiam sa intreb 'ce si cum'... nici macar nu-mi permiteam sa ma aventurez... (am si eu cateva 'experiente' de tot rasul...)
si vor ramane faine amintiri,
regards,
goia
|
|
|
|
Postat
de catre
nula nada la data de
2008-08-11 01:06:41 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Ever tried, ever failed. Nevermind. Try again. Fail better"
Samuel Beckett
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2008-08-10 08:33:14 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
AAA,
Ai dreptate cu tautologia, multzam mult, am modificat. De fapt nici nu prevenim greseli, ca tot mai facem, dar eventual nu pe aceleasi, ci altele :)))
Ai dreptate si cu diferentza dintre ignorantza si nestiintza. O placere discutia cu tine! Trei vorbe cu mult tâlc, nu o suta de vorbe, dar goale, cum am vazut pe aici pe site....
Multzam,
VPL. |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2008-08-09 23:41:50 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
...Un tâlc decent. Ceea ce tu numești ignoranță, eu o numesc pura neștiință. În măsura în care inițierea este superficial pătrunsă, putem vorbi de ignoranță. E drept, prin ignoranță se poate dribla "inițierea". Aceea ar fi ignoranța-n stare pură.
..."ca să prevenim greșeli viitoare" - este o tautologie. Poți renunța lejer la "viitoare".
...Hai, toate bune!
A.A.A |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2008-08-09 19:22:06 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vasilico,
Ma bucur ca te-a amuzat povestea aia, eu cand mi-am dat seama numai de râs nu mi-a ars!
Da, nici eu nu râd de ignorantza altora, am styers fragmentul din tezxt care spunea despre niste emisiuni TV care suint special cu o camera ascunsa si diversi indivizi pusi in situatii bizare si spectatorii se amuza. La urma râd si ei, ca le spune ca au fost trasi in cursa, da nici mie nu-mi place ideea de a râde de altul! Ai perfecta dreptate!
Vero |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2008-08-09 18:23:28 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Tea,
Am crezut ca lesin de râs la patzania ta cu veceul! Infine, sunt o multime de patzanii ale noastre, "ignorantzii", daca le-am insira pe toate ne-am distra copios. Eu am un ciclu "Momente canadiene" cu asemenea patzanii si m-am gandit sa postez una aici, ca sa ne mai si amuzam un pic, ca tot e vara, nu?
Ma bucur grozav ca ti-a placut, merci de luminitza, m-ai luat prin surprindere!!!
Vero. |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2008-08-09 17:21:43 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Hi Vero! Mie-mi spui cu "ignoranta"? Ce zici de dificultatea la VC?.....cum nu plecasem de acasa-AFARA- ca n-am avut permisiunea, "aterizez" de pe luna si hai de trage apa.....!?!?.... de la prima experienta, pentru o buna bucata de vreme ( totul se invata in final....chiar si cele tehnice...vorbind de o persoana atehnica precum moi......!) barbatul meu(tehnic fiind) intra primul verifica "noutatea" si-mi dadea indicatii....sigur ca intra la "gentlemen" ...precizez pentru eventuale confuzii, pe aici, pe la noi pe aici...! ....(era anul "de gratie" '80)
Viu...mi-a placut,
Calvar* |
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2008-08-09 16:54:44 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Veronica, ai mare dreptate...cat traiesti inveti, niciodata nu o sa ajumgem in viata asta sa le stim pe toate! N-am ras si nu rad niciodata de oamenii care nu stiu unele lucruri, dimpotriva, ii ajut, aratandu-le cum trebuie sa faca lucrul acela, iar in privinta mea, prefer sa intreb cand nu stiu ceva sau imi "bat" capul singura pana reusesc...M-a amuzat numai povestea cu carpa aceea de pantofi pe care ai folosit-o la sters aparatul electric de prăjit sandwichiuri! O zi buna! Vali |
|
|
|
Postat
de catre
Vasilica Ilie la data de
2008-08-09 16:24:07 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|