FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
nu mai plâng când nu râd
Text postat de Tania Ramon




râsetul mieilor îmi pare o praştie
ce face ecoul albastru în zări
prin lutul cu vârful de iarbă şi aşchie
nu râde, doar somnul ce n-are urmări

alungă senzaţii-nvechite, bătrâne
el, coşmarul cu spaima din muguri
îşi hrăneşte tinereţea-n păşune
nu plânge, primăveri ce n-au guri

n-ai să vezi, rădăcini fără lut sunt
doar inimi lipsite de crez, mă aşez
lângă junghiul din cerul cărunt
nu mai plâng când nu râd, doar sortez

în scrisori despre viaţă, vorbele-n vânt.

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  parere sustinuta corect

n-a fost preocupare nici pentru rima nici pentru numarat silabe, pur si simplu n-a fost sa fie.
Data viitoare.

tAnia
 
Postat de catre Tania Ramon la data de 2008-05-12 18:52:05
         
 
  sunt mai multe erori in prozodie aici, de exemplu metrica nu pare a respecta nici o regula: 13/11/13/11 prima strofa, apoi 12/10/11/9, etc, ritmul e aproape absent, apoi rimele: muguri nu rimeaza cu guri oricata bunavointa as avea; dar as trece peste toate astea daca as fi inteles macar o iota din tot delirul asta cu accente comice pe alocuri '' mă aşez lângă junghiul din cerul cărunt'', ''nu mai plâng când nu râd'', ''râsetul mieilor îmi pare o praştie''

nu trag nici o concluzie, ai tras-o tu in ultimul vers, se pare, intr-un moment de luciditate
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2008-05-11 23:10:52
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23972
Comentarii: 120095
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE