PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
ÎNTRE DROPIE ŞI ALBATROS sau fatalitatea zborului frînt în lirica buriceeană Text postat de Liviu S. Bordas ÎNTRE DROPIE ŞI ALBATROS sau fatalitatea zborului frînt în lirica buriceeană Le Poète est semblable au prince des nuées Qui hante la tempête et se rit de l'archer ; Exilé sur le sol au milieu des huées, Ses ailes de géant l'empêchent de marcher. Charles Baudelaire, L’albatros Universul. Timpul. Veşnicia. Vremelnicia. Teme majore ale liricii contemporanului nostru, Mihail Buricea. Majore, dar nu singurele. Peste toate, eternul feminin, cîntat, adulat, îmbrăţişat cu acea căldură care numai sufletelor mari le este dată: Ai grijă, Lory, cum beleşti, de piele, unul dintre draci, că s-ar putea să-l fericeşti când vei beli-o între craci! M. Buricea - Ai grijă, Lory, cum beleşti, de piele, unul dintre draci Puritatea sentimentelor, gingăşia trăirilor poetului nu au termene de comparaţie, acesta trecînd demult de la ideea de femeie-obiect sexual la femeia-esenţă a iubirii purificatoare: De vrei să nu mai scârţâie aşa mereu cel pat pe care-l oscilezi în noapte te rog să-l betonezi cu fier din minereu şi să exclami extaziată-n şoapte M.Buricea – Ilona Ploaie, de vrei să nu mai scîrţîie aşa mereu Delicateţea exprimării, pudoarea împinsă pînă dincolo de limitele divinizării eternului feminin, se relevă chiar şi în (din păcate, din fericire?) puţinele parodii sau replici pline de tot ce doreşte să caute fiecare în ele, mai puţin de ceea ce doreşte să găsească, ceea ce subliniază încă odată, dacă mai era nevoie, faptul că Mihail Buricea este un poet al neprevăzutului: De vrei s-astepţi, pe un nebun, la vară, să te iubescă, pe muchii de cuţit, te vei alege, dragă domnişoară, cu răni adânci pe fese, negreşit. Dacă-l atragi în gară la Lehliu, să faci amor cu el, într-un vagon, cu forţa sa imensă, de diliu, ar deraia tot trenul, pe peron. De vrei, ca un nebun, la vară (după -Te voi iubi, nebun. La vară... - de Ilona Ploaie) Exemplele ar putea continua, bogăţia versului buriceean, dovedită cu pregnanţă de numeroasele catrene postate cu statut de comentarii, fiind la îndemîna celor doritori să-i desluşească tainele. Să revenim însă la ceea ce caracterizează versul preaprolificului nostru poet. Universul, cel cunoscut şi cel necunoscut. Necunoscut nici nouă, nici poetului. Asist la marea trecere de vreme într-un şuvoi de clipe-n agonie ce curg în moarte şi în teoreme cu ipoteze despre veşnicie M.Buricea - Asist la marea trecere de vreme, într-un şuvoi de clipe-n agonie sau: Eu sunt un trecător banal prin vreme un visător pe tragice coclauri un exaltat prin magice poeme purtat de dor pe nesfârşite valuri M.Buricea - Eu sunt un trecător banal prin vreme S-ar părea că poetul se mulţumeşte cu banalul rol de infimă parte a universului care ne înconjoară, că posibilităţile sale de a interacţiona cu lumea, de a o preface potrivit năzuinţelor şi idealurilor care-l animă, sunt inexistente. Nicidecum. Mihail Buricea este cu mult mai mult decît ne-ar lăsa să credem o lectură superficială a textelor sale. Mai are puţin pînă la stagiul de Demiurg, deşi modestia abia lasă statura să-i răzbată din versuri: Eu sunt izvorul minunat al lumii şi sunt apusul său în destrămare sunt aventura sfântă a luminii într-un ocean absurd de-ntunecare (acelaşi poem) Meritul esenţial al poetului Mihail Buricea este acela de a lucra cu idei puţine, dar de mare forţă. De a nu se risipi. De a reveni, mereu şi mereu, acolo de unde a plecat, cu riscul de a nu ajunge nicăieri. De aceea este de înţeles repetarea obstinantă a unor versuri, revenirea asupra lor semnificînd dorinţa firească de a le pătrunde cele mai intime sensuri. Cînd se va întîmpla asta? Poate, spre marea bucurie a cititorilor versurilor lui Mihail Buricea, niciodată. Pentru că, odată pătrunse sensurile, poetul n-ar mai avea temeiuri să revină asupra unor construcţii devenite laitmotiv, văduvindu-ne de frumuseţea lor: şi-am eşuat în nesfârşite teoreme cu ipoteze false şi gândiri abstracte (Eu am lăsat acolo casa mea străbună) Am ajuns mânat de vreme prin pădurea fermecată şi-am găsit doar teoreme despre-a lumii sfântă roată (Am ajuns mînat de vreme, prin pădurea fermecată) sau aşteptând plecarea-n astre pe a cerului curbură prin luminile albastre integrarea în natură (Am ajuns mînat de vreme…) ori Că de mâine curge iară Într-un ritm necontenit Pe a lumii sfântă scară Spre reperul infinit şi, de ce nu, A trecut amar vreme Peste sufletele noastre Învăţând la teoreme Sub curburile albastre (A trecut amar de vreme) Şi, cum o mare varietate de epitete, comparaţii sau metafore ar fi venit în contradicţie cu sărăcia aproape pustnică a ideilor, Mihail Buricea a renunţat la tot ceea ce ar fi putut constitui exces în materie. Pînă şi rimele sunt atît de simple încît te întrebi dacă poezia pe care o citeşti nu e cumva cea de dinaintea ei, sau cea de dinaintea dinaintei ei, acum şi-n veacul veacurilor… Parcă ziua ar urma nopţii, apoi altă noapte, şi altă zi, pe a lumii curbură revolută, pe a lumii scară sfîntă, spre reperul infinit. Doar teoremele ar mai putea rupe vraja monotonă dar, parcă spre a ne feri de o prea acută irosire a intelectului, acestea rămîn simple sintagme, niciodată enunţate, niciodată supuse demonstraţiei. Încercînd să-şi tragă seva din versul eminescian, în special din Luceafărul şi La steaua, lirica buriceeană se zbate între dorinţa atît de firească a zborului printre constelaţii şi neputinţa atît de omenească a celui care, albatros dorindu-se, constată cu durere că natura i-a dat, pe lîngă năzuinţă, avînt şi curaj, o pereche de aripi de dropie. De unde şi simplitatea titlului de mai sus. Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Mătrăguno!!! :)))))))))))))))) Nu te dezminţi.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-03-04 17:03:44               Muza cu glas cristalin, Pe mai multi sa îi întepe, Masturbata c-un ciulin, A-nceput sa nasca tepe. CiuLin   Postat de catre Mitica Ion la data de 2008-03-04 16:56:49               Domnule Nicolae, sunteti rautaciuos, nu inteleg de ce simtiti nevoia sa ma ridiculizati in felul acesta ! Chiar ma credeti inconstienta ? Cum puteti crede ca as fi in stare sa afisez o astfel de diploma, la naiba?:)) Ar fi fost vazuta si de persoana care mi-a facut site-ul, cum de ati vazut tocmai dvs. ceea ce nu exista ?? Macar de ar fi fost 1 Aprilie, as fi gustat gluma:)) Liviu, scuze !:) Sa fim seriosi. Va rog:) Cadeti in ridicol.   Postat de catre ambigua departare la data de 2008-03-04 15:56:11               Elena, jur ca am avut intentia sa fotografiez acea diploma, am tinut-o pe ecran mai bine de o jumatate de ora. Scria: "Diploma de excelenta, se acorda Elenei Toma, bla bla. semneaza Elena Toma", era sub cea acordata xxl. Acum a disparut din situl respectiv publicat la pagina personala. Adica l-ati sters si mi-l cereti, deci vreti sa ma faceti mincinos. Va ofer un ghiocel rosu.   Postat de catre nicolae tudor la data de 2008-03-04 14:10:48               Draga Liviu, Zilele trecute, pe cand ma circulam eu frumos si regulamentar pe axul drumului, ma loveste brusc din dreapta o gripa, care bantuia si ea pe-acolo fara semnalizare. Nu stiu daca era de-a lui Solomon sau de-a lui David, ca era mascata la fata in banala viroza, dar sigur era necrestineasca, pentru ca nu m-a ajutat nicio rugaciune. E drept ca nici nu stiu prea multe, dar macar am zis-o de mai multe ori pe aia in care il tot rugam pe Dumnezeu ca doi si cu doi sa nu faca patru. Daca am vazut ca nu si nu, m-am dus acasa cu nesuferita de gripa pe cap, de parca nu-mi ajungeau ozn-urile, meteoritii si catrenele lui MITICA SNC si m-am bagat in carantina. Initial am vrut sa ma bag in boxa, dar mi-am dat seama ca nu incapeam cu gripa cu tot, de bazdaganiile sotului meu, care e mare colectionar de tot felul de ciudatenii expirate. (Persoanele de fata se exclud!) Asa ca m-am baricadat intr-o camera cu televizor, calculator, lada frigorifica (in care am pus ceva provizii) şi olita de noapte a nepotelului meu de 10 luni, ca e frumos colorata si inspiratoare, in completarea careia am pus cateva pungi de plastic si niscai pampersi, ca nu se stie ce-l poate trece pe om cand e cu gripa in el. Mi-am luat cu mine si-o masca de castraveti, ca din aia cu oxigen n-aveam. De-acuma ma luase rau cu frisoane, asa ca m-am asezat pe canapea si m-am invelit cu covorul; m-as fi invelit si cu biblioteca şi mi-ar fi iesit brusc toti virusii, dar nu uram chiar atat de mult gripa ceea, daca ma intelegi ce vreau sa spun…cum stateam eu asa relaxata intre frisoane, ma loveste unul ( al dracului frison!) in cap c-o halucinatie , in care se facea ca eram intr-o manastire de maicute si citeam biografia chiar mai lunga decat gripa a domnului profesor universal Buricea sihastrul. Nici n-ajunsesem inca la diplomele rudelor inconjuratoare, cand zaresc pe domn profesor cum afurisea cu niste texte literare proprii pe bietele maicute, incat vreo cateva dintre ele picasera in genunchi si se jurau cu mana pe biblie ca n-or sa se mai masturbeze niciodata cu vibrociulinul, numai sa iasa odata din halucinatia mea! In fine, asta mi-a starnit curiozitatea de-a face analiza matematica a operei ombilicale, ca analize literare am facut destule si-ai vazut ce-a iesit. Avand aceasta opera omnia multe variabile (mai ales vantul, care bate cand din drapta, cand din stanga) dar si primitive si irationale, rezulta ca in opera respectiva putem avea niscai functii patologice, fiind totusi o opera marginita dar integrata cu discontinuitati cu tot. Unde n-are discontinuitati, are intermitente gen ”fa, Ioano, fa, Catrino” la care noi nu intelegem spiritul taranilor olteni si nici universul cosmic dar comic al taranilor. Si-atunci, asa m-o luat o rusine de nestiinta mea, ca m-am trezit brusc din halucinatie, cu capul pe tastatura si cu ditamai titlul pe monitor: “ Uneori, muza se masturbeaza cu un ciulin! “ … Covorul era la locul lui, pe podea, lada frigorifica in debara, pana si olita era cu nepot cu tot pe ea, care nepot ma privea lung, de parca s-ar fi intrebat: Daca bunica asta n-a reusit sa se maturizeze pana acum, oare… mai apuca s-o faca inaintea mea ?! » La care eu am privit nevinovata in tavan, ca, doar, nu era sa-mi dezinformez nepotul?!... p.s Intre noi fie vorba, ce mare lucru, maturizarea asta?! Asa ca…eu il inteleg foarte bine pe fratele Buricea… :)))   Postat de catre Carmen Anghelina la data de 2008-03-04 11:34:03               prelungiiiiiiiiit se discuta 'imprejurul' textului de fata care decent s-a dorit o opinie cu deschidere inspre alte opinii - matur o stare normala de dezbatere - pro sau contra fiecare doritor isi lasa responsabil/prin scris parerea / cronologic Liviu a revenit neutru ori 'infocat' asupra textelor semnate de Mihail...si este de bun augur intr-un spatiu in care se posteaza si se discuta literatura...Liviu asumat a 'indraznit' sa detalieze atitudinea si forma 'literara' de exprimare a unui autor...si stiu de ce si simt de ce a facut-o!...cele scrise de Liviu nu 'trebuiesc' privite ca o concluzie cu termen 'o'...nici ca o 'misiune implinita'...in final de zi totul se reduce la un text adus in fata cititorilor - meritorie este atitudinea celor care daca au citit si dorit sa comm au facut-o...dreptul la opinie balanseaza pe un' grafic + -...intalnirea O este de prisos...spun, regards, goia   Postat de catre nula nada la data de 2008-03-03 23:21:32               Domnule Nicolae Tudor, eu stiu ca esti glumet. Glumesc si eu, pana la loc comanda, dar, totusi, cu lucrurile serioase nu-mi permit sa glumesc. Imi puteti arata si mie diploma care credeti dvs. ca mi-am oferit-o singura ? :) Si unde ati gasit dvs. afistate diplomele mele ? Nu-mi amintesc sa fi postat pe vreun site de literatura diplomele mele. Iar daca v-a interesat activitatea mea de o viata, asta este altceva, au existat imprejurari in care a trebuit sa-mi justific activitatea si am facut-o. Vi se pare indecent ca am activat peste 30 de ani pe scena artistica ? Vi se pare imoral ca am umblat prin toata tara in dorinta de a fi alaturi de oamenii cu probleme de sanatate si in reportajele tv am atras atentia lumii asupra existentei acestor fiinte nevoiase ? Nu am furat, nu am mintit, nu am profitat de nimeni, dimpotriva. Stiti care mi-a fost rasplata pentru truda depusa ani in sir ? Am fost marginalizata, eliminata, lovita, tradata, inselata, mintita, dezgustata de cei care, deranjati de munca mea cinstita, nu au stiut ce si cum sa mai faca pentru a ma indeparta din fata lumii, ca sa nu mai existe comparatii intre activitatea mea, necesitate, si trandavia multora, care sunt platiti si ocupa functii si locuri de munca nemeritat. In loc sa fiu sprijinita in activitatile care s-au bucurat de succes, lucru demonstrat in emisiuni tv si pagini de ziare si reviste ( vezi www.elin.adhoc.go.ro ), mi s-au furat ideile si eu am fost exclusa, au fost zile cand altii, cu ideile mele castigau milioane iar eu nu aveam ce manca:)) Aici m-au adus diplomele mele, stimate domn Nicolae :) Dar, ma mandresc cu elevii mei, care, azi, sunt mici vedete tv, ma mandresc cu persoanele supraponderale, care au devenit si un simbol al adevaratei frumuseti si sunt multe de spus, nu vreau sa abuzez de subsolul colegului Bordas. Astept un raspuns, va rog ! :) Elena Toma   Postat de catre ambigua departare la data de 2008-03-03 22:37:41               Elena, nu am spus ca l-ai intalnit,am spus ca l-ai asteptat. Am retinut acel moment temporal fiindca am intalnit atunci un link unde arati lumii diplomele tale, ocazie cu care am observat ca ti-ai oferit una si singura.   Postat de catre nicolae tudor la data de 2008-03-03 20:37:39               Liviu Bordas... vrei sa fii mai explicit ? "Chestia cu evoluţia Elenei după întîlnirea cu şeful e antologică. La ce bun să citeşti părerile altora despre propria-ţi operă, la ce bun să-ţi pierzi nopţile şlefuind versuri? Programezi o expoziţie, o întîlnire şi gata. Te-ai făcut poet." Care este seful cu care m-am intalnit , stimabile ?:) circula zvonuri de care nu am habar. Voi va permiteti sa " ma intalniti cu cine vreti voi", cum vine asta?:)) daca va referiti la expozitia mea din Germania, fiti linistiti, dragilor ! nu m-am intalnit cu domnul Ion Corbu, nici in Germania, nici in Romania, nu-l cunosc pe d/l Ion Corbu si nici nu-mi permit sa-l deranjez la telefon cand ceva anume nu-mi convine pe site-ul domniei sale, asa cum unii colegi obisnuiesc, sa umble cu reclamatii, mai ceva ca la gradinita:) daca spui adevarul, esti luat drept dusman, esti acuzat de hartuire:))), la dreaq, ce fel de barbati sunt, nene, pe acest site?:)) Liviu, daca te mai iei de mine, te parasc domnului Ion Corbu:))), vorba de la gradinita: " asa, la tovarasa":)) glumesc:) iti dai seama:) ma simt in stare sa-mi rezolv problemele si singura, spre deosebire de altii :)) Elena Toma   Postat de catre ambigua departare la data de 2008-03-03 17:04:29               D-le Nicolae Tudor... despre ce expozitie vorbiti si cu ce ocazie si unde l-am asteptat pe nu stiu care sef ?:) chiar e aiurea, sa nu-mi mai amintesc ? de unde stiti ca am asteptat sau nu pe cineva ? am comunicat cu dvs. ? nu va cunosc si nu am niciun sef:)), nu imi place sa astept, in general, pe nimeni. sunt punctuala si pretin acelasi lucru :). uite, domnule, cum stiu altii, mai bine decat mine, ce fac eu :) astept un raspuns, fiti amabil. Elena Toma "Personal nu mi-a placut cum scrie Elena Toma, simteam ca e prea personala si stangace. De cand l-a asteptat pe sefu la expozitia aceea, creatia dansei parca s-a schimbat vizibil, a intrat in rand, cum ar veni."   Postat de catre ambigua departare la data de 2008-03-03 16:53:12               Nicolae, eşti, în naivitatea ta, adorabil. Nu-ţi fie teamă, nu îşi propune nimeni să facă exorcizări, să alunge de pe site demonii (sau îngerii?!) Din critica de mai sus (care nu are pretenţii de critică literară exhaustivă, ci doar de critică pe text, nici aşa măcar literară) se poate învăţa. Ăsta e şi scopul pentru care am postat-o. Că va avea efect, e îndoielnic. Ţi se pare că am tăbărît pe cineva? I-am analizat doar o parte din ceea ce a postat în acest spaţiu. Aprecierile mele pot fi subiective. Greşesc. Sunt subiective. Dar nu sunt atacuri la persoană. Unde vezi "miştoul"? Chestia cu evoluţia Elenei după întîlnirea cu şeful e antologică. La ce bun să citeşti părerile altora despre propria-ţi operă, la ce bun să-ţi pierzi nopţile şlefuind versuri? Programezi o expoziţie, o întîlnire şi gata. Te-ai făcut poet. Oare pe cînd o expoziţie la Craiova? Ar scăpa şi Mihail de critici. Hai că eşti tare, Nicolae!   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-03-03 08:33:52               si - am uitat sa precizez: tonul si fasonul NU indicau un atac daca se vedea putin si contextul. Atat. Cand vorbesc cu barbatii - nu ma balbai, dar imi uit ideile. Sper ca ati observat. --- Liviu, scuze pentru toata insiratura asta de idei off-topic.   Postat de catre Sabina Datcu la data de 2008-03-02 22:12:53               Dl Buricea este un poet asa cum am intalnit sau am citit mai mereu.Uneori le nimereste si a fost votat sau instelat. Marturisesc ca nu alerg intr-un suflet sa-l citesc atunci cand ii vad postat un text deoarece creatiile sale sunt de mai larga respiratie si ma obosesc. Dar nu e singurul.Si sunt nedrept fiindca atunci sunt creatorul (oare chiar sunt?) care cauta esente, si nu consumatorul unei creatii. De aceea atelierul literar virtual este un pic special si tabararea asupra unuia sau altuia de catre alt creator mi se pare asemanatoare disputei dintre frati pe o mostenire, adica ceva mai curand neserios. Cu atat mai mult cand este declansata de cineva care are si meseria de a face sa fie adevar ceea ce nu este (am numit avocatul) De curand a murit un coleg de sit si fiecare a lasat un semn al sufletului sau, chiar i-au dedicat poezii. Daca ar fi intrat pe aceasta pagina toti care au intrat si acolo, as fi stat pe ganduri daca sa-l apar sau nu. Dar in acest fel nu pot decat ma sperii de ce se intampla fiindca s-au aruncat manusile a provocare de 4-5 insi, iar ceilalti asteptam sa fim probabil izgoniti de aici cat de curand. Stiu, este buna provocarea fiindca facem un pas inainte spre perfectiune; in numele acestei necesare evolutii probabil se merita luptat. Dar evolutie vom face cu totii, deci si Dl Buricea.. Daca sunteti dv, d-le Bordas, azi o valoare incontestabila si veti face progrese de neatins in trei ani, este posibil ca dl Buricea sau alta victima sa atinga nivelul dv de azi in acest timp. Ipotetic, ar insemna ca atacul de azi sa fie un atac la propria persoana. Fiindca nimeni nu e perfect, dar invatam cu totii. Personal nu mi-a placut cum scrie Elena Toma, simteam ca e prea personala si stangace. De cand l-a asteptat pe sefu la expozitia aceea, creatia dansei parca s-a schimbat vizibil, a intrat in rand, cum ar veni. In schimb Lory si-a pierdut inocenta si forta scrierilor dintai, posteaza si nici n-o mai citesc, fiindca nu mai are sa-mi spuna nimic. Mie, precizez. Dar va reveni. Problema este daca e drept ca un poet sa treaca prin mistoul acesta pentru a progresa? Daca nu erau mai nimerite comentarii concrete constructive care sa nu-l faca sa se simta prost? Omul este in cautare, are atitudine, moralitate, reuseste uneori imagini frumoase. E atata munca sa reusesti un vers, cateva versuri, un poem!   Postat de catre nicolae tudor la data de 2008-03-02 21:30:18               Dom' Vianu, nu m-am suparat, dar asteptam cu interes replica. Nu imi place momentul in care doi neuroni masculini dezerteaza in fata unui singur neuron feminin. Asta tot referitor la singularul pluralului. Aceeasi prietenie si respect.   Postat de catre Sabina Datcu la data de 2008-03-02 21:24:09               Cand vorbesc cu damele ma balbai, sper c-ai obervat!   Postat de catre sters sters la data de 2008-03-02 19:55:06               Scuze, Sabina, poate esti mai scumpa ca benzina, dar tonul si fasonul indicau un atac, iar eu stiu ce spun cand zic. iar replica mea a fost o incercare cam didactica de a afla daca esti in poesia informatiilor despre una din trasaturile postmodernismului si anume apelul la repere culturale universale, aluzii la momente sau traditii nu neaparat culturale, mituri chiar. Palida incercarea ta, palida si replica mea, nu vaz di ce te-ai supara! A propos, daca ai sesizat deja diferenta dintre plural si singular, inseamna ca "e destule", zilele zic. Incolo, numsi prietenie si admiratie. Unul din cei doi neuroni care se plictisesc singurei i creierul meu mi zice ca nu te-ai fi suparat.   Postat de catre sters sters la data de 2008-03-02 19:53:52               nu iasă la drumul mare pe cel slab ca să-l doboare cu securea din spinare E un nobil de onoare! Genial!!! :) Cristi   Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2008-03-02 19:14:46               Si eu zic ca s-a/te-ai pripit Domnu' Vianu. Raman in continuare rapita, neputincioasa in a apara dusmanul de claca. Astept replica si viata veacului de va sa vie. Nu va sfiiti, domnule Vianu, sa o scrieti in zilele acestea "dedicate eternului feminin". Pentru mine, "toate e la fel". Liviu Bordas stie...   Postat de catre Sabina Datcu la data de 2008-03-02 18:17:10               Ma bucur de repostare, nu citisem poezia asta! Vot si buna revenire! Cu sincera admiratie, Eurydice   Postat de catre Lady Diana la data de 2008-03-02 18:03:26               Cred că te pripeşti, Kosta. Cum spunea Doamna cu buşteanul, în Twin Peaks: bufniţele nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi...   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-03-02 17:37:19               Nu despre hermafrodita Didina ploiesteanca, republicana, vorbeam eu, ci despre o exegeta bioenergeta, literara, iar adjectivul "rapita" ( de la "a rapi-rapire")ar fi fost un indiciu suficient, Comm-ul meu nu si-ar fi avut locul sub textul ei, de aceea l-am pus aici. Dar te las sa mai gandesti, poate pina la urma vei intelege unde bat. K   Postat de catre sters sters la data de 2008-03-02 17:06:50               Kosta, Vampa noastră e nici muiere, nici bărbat. Dovadă, citatul de mai jos, spicuit din altă pagină: "cu drag închin pocalul cu şi pentru draga noastră Lorely dragă Florentin, un mărţişor aleargă spre ea... acum ajunge pe cine deranjează, pe cine iar împunge... ;) tavy şi vot Postat de catre Vampa Divina la data de 2008-03-01 23:02:09" Comentariile sunt de prisos.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-03-02 15:23:20               Precum tot romanul stie, unde-i carte-i si prostie. Ideile, cu cat sunt mai putine cu atat sunt mai fixe. Bietul inger cu aripi de ceapa scrie versuri ca pe apa si se-nfurie cumlit daca cineva isi permite sa-i arate cum scrie si, mai ales, de ce n-ar mai fi nimerit s-o faca. Citesc cu stupoare ca se gaseste pe lume o dama rapita (in duh) de maiestria "maiestrului" asa incat purcede cu acribie un fel de contrareplica. Gradina lui Dumnezeu e mare si nu e vorba neaparat despre rai. Nu extind aici subiectul, din respect fata de ceea ce numim eternul feminin, pe care il omagiem dupa slabele noastre puteri in aceste zile de renastere a tot ce e viu.Dar dama zice tare intelectual si rau ma arde in degete sa comit o replica. O mai las. Nu de alta, dar nu "face frumos" a fi mitocani cu damele de ziulica (era sa zic saptamana) dumnealor. Dar, pazea! Timpul trece si, vorba presedintilor de state, vine vara, care e usor diferita de celelalte anotimpuri.K   Postat de catre sters sters la data de 2008-03-02 14:09:56               no, text hermeneutic cu sub'ectare hiperbowlică, plin de ironicul efervescenţei - zic şi eu precum cioroianul nedus la rege - good point! :)   Postat de catre Daniel Bratu la data de 2008-03-02 12:05:33               Pentru ca Mihail Buricea să fie răzbunat, îmi dedic mai jos un devastator pamflet al maestrului. Pe cine, şi mai ales ce devastează el, pamfletul (dacă pamflet o fi), va decide fiecare. Un măgar dintre aceia, ce se cred stăpâni pe limbă Text postat de Mihail Buricea marelui Bord-as! Un măgar dintre aceia ce se cred stăpâni pe limbă dă cu tifla-n poezia celui care nu-l colindă iar mai nou se crede critic avizat şi cu emfaze şi mereu se dă în petic în bombasticele-i fraze mai deunăzi aflarăm cu stupoare inocentă şi cu toţi ne minunarăm ca şi-a dat valoare certă daca trei poeţi îl cântă pentru textele-i subscrse el se crede cap de listă cu valori în artă-nscrise sau umblând prin tribunale a pledat singur la bară şi prin hotărâri banale şi-a primit valoare clară? Daca cineva-ndrăzneşte opera să-i comenteze sare-n sus de şapte deşte şi-l pune pe metereze Am mai spus-o şi-altădată omul de certă valoare stă cuminte şi aşteaptă de la lume confirmare nu iasă la drumul mare pe cel slab ca să-l doboare cu securea din spinare E un nobil de onoare! Cin' să fie cin' să fie omul nostru de hârtie din această poezie pe care oricine-l ştie? Ce spuneam? Perla coroanei. Iar Mihail Buricea e departe de a-şi fi epuizat energiile. No Bill - ul de onoare   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-03-02 09:32:15               Lory, bas mon clop aussi... :) Vampy, se poate scrie într-un limbaj licenţios în două feluri: cu talent sau fără. Colegul pe care-l aperi poate fi încadrat, cu multă îngăduinţă, ghici unde? N-am să te cert. Aştept să scrii ceva, după care mai vedem. Stepa e prea largă pentru a-i putea găsi colţurile. Dar e şi plană, atît de plană încît nu pot să nu mă mir cum de reuşeşti să te împiedici pe loc drept. Gina, ochesc de trei ori pînă trag odată. Se întîmplă să mai nimeresc... nu atît de des ca veleitarul, dar pe-aproape. :)   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-03-02 09:09:22               punct ochit punct lovit Liviu...literatura nu este 'pomana flamanzilor' nici inchipuita empatie...gasitele rime ori stari croite de dragul croiului...meseriasul oportunist cu revendicari/ rezolutii literare...cel care 'norocos gaseste bucati si intamplator le nimereste'...veleitari cu moft de 'scribi'...regards, goia   Postat de catre nula nada la data de 2008-03-02 01:34:36               Liviu, scuze, fac o mica paranteza :)) vampy, eu nu stiu cine esti tu. am intrat pe acest link recomandat de tine si am vazut stele verzi:)) (desi sunt galbene)... la textul inegalabilei Li. daca Alice Drogoreanu a ajuns sa insteleze textele pe agonia si sa-i dea stea renumitei Li... ce scrie don buricea e, deja, floare la ureche.:))))))))))))))))))))))))) vai, Doamne, existi ? :))))))   Postat de catre ambigua departare la data de 2008-03-02 00:07:43               http://www.poezie.ro/index.php/poetry/1770485/nu_sunt_nici_eu_puternic spre dumirire draga Liviu sau spre aduceri aminte. ei, uite ca am aparut si eu in apararea colegului nostru. noutati? nimic nou pe frontul de vest. doar belirea unei banane in ritm stefanerscian. tu? acelasi lup de preerie in stepa caucaziana...:)) adica? dai... din colt in colt. maine e o alta zi, o astept sa ma certi. pana la 8 martie mai e timp, iubitule... :)) vampy cu dragoste si atasament.   Postat de catre Lady Diana la data de 2008-03-01 22:36:23               Trois poèmes sur le diable Claire Ceira un autre . L’enfant s’assied sur ses genoux, contre son sein d’homme il boit tête renversée son lait bleuté. Lui, guide nos main vers la zone basse et son regard sait déja tout derrière le rideau mouvant et pourpre, de sang de mort à venir il a pitié de ça. Il aime avec force l’étincelle de colère dans l’œil de celui qu’on a réduit. L’esclavage nous a tout appris de ses dons nécessaires dans ce lieu dévasté pas d'autre témoin que sa pitié fuyante et sans espoir. Il sait tellement bien lire. Il a des plaies encore ouvertes dans le dos, quelques plumes encore comme marque-pages dans un livre de terreur : Tomber à pic et se briser sur la grève Fondre/saigner dans l’eau du bain, fuir par la bonde Etre avalé vivant par une goule aux yeux de poisson fixe Brûler vivant. comme une idée de l'éternité. avec le chapeau bas! monsieur:) Lory   Postat de catre hhhhhhhhhhhhh hhhhhhh la data de 2008-03-01 20:33:07               Găsind eu mai mereu închisă caseta de comentarii la textele distinsului autor şi dorind cu ardoare să las un semn de cinstire a operei ilustrului contemporan al nostru, am rostit în gînd, precum personajul lui Swen Hassel: "răbdare, precum spunea juna, încercînd pentru a treia oară să-şi facă o plăcere cu o banană prea coaptă". Cum răbdarea a ajuns la limita stocului de siguranţă, mi-am luat inima în dinţi şi am deschis o rubrică proprie, unde iubitorii versului buriceean îşi pot exprima liberi simpatia. Aştept cu nerăbdare poziţia obiectivă şi plină de demnitate a divinei Didina Vampa. Căreia nu i-am răspuns încă din motive de 1 Martie. Mă pregătesc să-i dedic unul dintre numeroasele catrene în care marele nostru poet Mihail Buricea grăieşte cu nesfîrşită şi infinită delicateţe despre ce înseamnă pentru el sexul frumos. Pînă atunci poate citi dedicaţia despre belirea pieilor de drac în zona indicată de autor. Mă bucur că nu sunt singurul admirator al marelui poet.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-03-01 20:23:43               Acum câteva săptămâni, însoritele plaje europeene au fost lovite de tsunami. Alături de celelalte accesorii, ochelarii turiştilor au fost luaţi de valuri, supravieţuitorii rămânând, evident, cu ochii'n soare. Binecuvântată inspiraţie: acum vreun an, cedând unui impuls (cel puţin) bizar, salvasem câteva dintre textele colegului Buricea, desigur, pe cele mai spumoase. Aseară, din pură întâmplare, navigând nostalgic printre amintiri, le-am regăsit. Sunt destule, cred eu, pentru o mică antologie. Le pun la dispoziţia exegeţilor, gratuit, cu speranţa că acest gest minor se va dovedi cândva util reconstituirii operei complete a distinsului nostru coleg, întru propăşirea culturii şi a limbii în(de)lungă cinstire. Deocamdată mă mulţumesc să-l felicit pe Liviu pentru initiaţivă, şi să luminez textul de mai sus cu o * Radu   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2008-03-01 19:58:27               ...Prea puţine spuse pentru a putea cuprinde, măcar rezonabil, opera buriceeană care-i atât de grandioasă încât nici cu mărimea-i nu se-ncape. ...O exegeză de bun simţ care mi-arată la câţi ani lumină suntem unii de coelgul nostru. ...Fin împletit, Liviule. Vot. A.A.A   Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2008-03-01 19:08:27	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23945 Comentarii: 120070 Useri: 1426
ADMINISTRARE