|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Vladimir Negru |
|
|
plâng cu lacrimile ochilor tãi
clipa jupuitã de frumuseþe plouã
peste mine cu lumi abia nãscute
avortate apocalipse prinse în þintarul
schilod al heruvimilor cu trâmbiþã
stelele vin sã-mi moarã în braþe
cuminþi despãrþindu-se de ceruri
ca bãrbatul de inima prea iubitã
în dimineaþa singurãtãtii sale
femeie hrãneºte-te din carnea mea
vestalã de lut ars în athanorul
unor dorinþe mai lungi decât aripa
îngerului ce te umbreºte în ceasul
acesta în care muezinul ne cheamã
sã despletim pustiul în fire de nisip
beau din apa rãzbunãrii unui zelot
merg pe o cale din sandale ºi trepte
ºarpe muºcându-ºi coada pânã la sânge
într-o încordare de arc slobozind umbre
m-am regãsit într-o lume fãrã totemuri
nebunã tamburinã invocând ritmuri pãgâne
dumnezeul de serviciu al mântuirii
unui întreg neam de femei neiubite
universul e galben ca o lãmâie
pãsãrile-ºi ascund cântecul între aripi
lovind cu ciocurile mute copacii
apostate izvoare îmi curg pe sub urme
o vâlvã îºi face cuib în osul palmei
baiaderã uitatã de-un sultan nãtâng
uite taþii îºi furã copiii pleacã pe mare
cu bãrcile fac semne din mâini aºteptând fluxul
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23946 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|