FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Tragedia autosuficenței (replica la Balada pentru Vasilica)
Text postat de Cristian Vasiliu
Vasilica a existat și există!... că dacă nu ar fi existat nu am fi avut ce povesti. A existat locvacitatea manelistică a unui suflet strâmtorat de pereții bucătăriei. A existat vocația martiriului lingvistic în cea mai pură expresie, aproape genială. Vasilica a existat așa cum există numarul O și multimea vidă. Născută deja rotundă, Vasilica nu a necesitat șlefuire, ea a venit ca unul din cei patru cavaleri ai apocalipsului limbii române, s-a rostogolit prin paginile site-urilor de profil, s-a insinuat prin cenacluri și a reușit să publice gogoși și inepții la timp. Freamăt de timp. Noi nu o contestăm! Ea a existat! A existat și iubirea ei; a existat formula “Vă iubesc!” repetată cu obstinație ca o cabală, ca un laitmotiv de telenovelă sălcie, la sfârșitul vreunui episod de bălăcăreală și intrigă. A existat pentru noi ca un exercițiu al umilinței; a existat pentru că noi nu credeam că mai există urechi atât de surde încât nici ciomagul lui Vam și nici cântecul Liei nu le va destupa vreodată.
Vasilica a existat. A existat ca un chiuaua care alergă după propria coadă pe fundalul albastru al europeei. Oricine a încercat să îi rupă ciclul infinit a fost lătrat riscând mușcătura cu iz de castravete murat. Cine știe dacă nu cumva în adâncul lirismului gerontologic nu pândește turbarea?! Deja au apărut adoratorii unui cult al smulgătorilor de lacrimi care văd sublimul în traiectul tip banda lui Moebius al Vasilicăi .
Vasilica a existat; ea nu este o non-valoare este o a-valoare. Ea a simțit în braț stigmatul harului reumatic și …a plecat; iar Nicolae Tudor ca un veritabil Saul a tălmăcit în grafia fără diacritice noua religie literară pentru toti buricii și oropsiții de critică. O nouă baladă pentru Adeline!
Vasilica-Adeline a existat. A existat ca un avatar al purității și inocenței, neatinse de literatură precum o rață de apă. Nu ne-a spus adio. Ea are universul ei, în care, pentru o clipa, ne-a primit. Acum ne-a excomunicat cu un gest de o rară noblețe. “Adio si vă iubesc!” iar noi întoarceam capul cinici și rusinați, ca si cum ea nu a existat vreodată.
Dar nu! Vasilica a existat!…
Adio!...

Cristi
7 I 2007
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  cât puteți fi ce rău, domnule Ștefănescu!
Pe mine figura de stil a domnului Tudor ''cerul scrisului'' m-a devastat emoțional.

noi muncim, nu gândim,
și N. Tudor ne numim,
domnul Tudor-inimă de leu,
sau mai simplu zis GALEU.



 
Postat de catre Stan Papusa la data de 2008-01-08 22:45:53
         
 
  Corect, d-le Nicolae

Tot astfel, un cizmar a ajuns președinte de republică, iar o semianalfabetă, academiciană.

Iar țara lor, solistă în marea orchestră europeană. La flaut.

Pledoaria dumitale îmi evocă textele brigăzilor de agitație din obsedantul deceniu, când spiritul s-a ''plecat'' până la (sub) pământ în fața bâtei.

 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2008-01-08 22:37:26
         
 
  Iar a fi rau inseamna a nu fi bun
nicolae tudor

Nicolae, cădem și noi odată de acord.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-08 22:24:12
         
 
  In timp ce dv. determinati creatorii sa renunte, altii se straduiesc sa-i contamineze cu boala scrisului pe cei care nici nu le da prin cap ca ar putea deveni scriitori. Profira Sadoveanu (cea care a scris *Colina*) a fost indrumata sa scrie dupa ce Vianu (banuiesc, dar nu sunt sigur, oricum, un nume mare) i-a citit o scrisoare.
Un scriitor trebuie sa incurajeze scrisul, sa descopere talente cu care sa se mandreasca, si nu sa dea afara pe nimeni. Renuntarea la scris este o optiune personala. Tu nu ai voie decat sa-l ajuti sa se inteleaga, sa scrie mai usor si mai bine. Niciodata nu trebuie jignit un om care scrie oricat de prost, fiindca a scrie inseamna a avea un surplus de suflet. A-l jigni inseamna a fi rau cu el. Iar a fi rau inseamna a nu fi bun, iar un scriitor adevarat nu-si permite sa se situeze sub linia de unde incepe bunatatea, fiindca inseamna ca scrisul lui nu are scop, astfel se compromite frumusetea care este cerul scrisului.
Literatura a retinut nume de scriitori fara scoli mari. Andersen, de exemplu era afon la gramatica. A mers cu textele sale la diverse reviste literare si toti l-au dat pe usa afara. Pana s-a gasit unu dispus sa treaca de primele 5 randuri, care si-a spus: * Ia sa vad ce poate scrie un tampit?* Dupa o jumatate de ora a venit de la redactie sa-l intrebe daca sa-i dea drumul la ziar, ca fusese pregatit: *Nu, scoate scrierile boerului cutare si baga-l p-asta!* Si-i da manuscrisul. *Dar... sefu... e plin de greseli!* Iesi afara!*
 
Postat de catre nicolae tudor la data de 2008-01-08 21:40:46
         
 
  Slavă Domnului!

Cristi :)
 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2008-01-08 00:21:54
         
 
  Cristi Vasiliu, nu vei fi niciodată în stare să-ți iubești semenii așa cum o face Nicolae! :))

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-07 22:36:29
         
 
  Aprind a treia steluță, cu admirația omului care-și vede gândurile exprimate, așa cum el n-ar fi putut s-o facă! Bravo Cristi!

 
Postat de catre Luchi Tenenhaus la data de 2008-01-07 22:27:07
         
 
  Subscriu nu numai cu PS-ul lui Genu, dar si cu ideea expusa de Tea! Da, tu stii asta, pentru ca ai trecut pragul artei si orice ai scrie, poetul din tine nu se poate ascunde!

Cinste site-ului ca te are!

Vot,
Vero

 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-01-07 18:23:11
         
 
  Si eu, Genu( asa ca raspuns la ps.-ul tau)

Cristi, se strecoara poetul chiar si in proza ta.....

Elegant si scris cu nervul (tau caracteristic) acest 'lament' in care adevarul 'suficientei' este 'deconspirat'

Problema noastra este idea ca arta s-ar putea strecura in abilitate artizanala-atunci cand si aceasta este- sau poate fi 'deghizata ' in 'caldura inimii'

EROARE!

invatam, invatam, invatam si putem sta la 'poarta' artei fara a putea trece pragul

Tu stii asta!

Calvat*
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2008-01-07 17:10:16
         
 
  habar n-aveam ca lirismul e atat de periculos pentru seniori...

Cine știe dacă nu cumva în adâncul lirismului gerontologic nu pândește turbarea?!
(Cristian Vasiliu)

nu vreau sa fiu pisalog,
dar Genu, gerontolog,
esti sigur ca sanse are
ca sa moara de turbare?!
(daca-i asa, frate draga,
o sa-i zic fara cinism
c-ar fi cazul sa-si retraga
tentaculele din lirism)

p.s.
Nu m-am pronuntat asupra disputei fiindca nu m-am simtit calificat, dar remarc clasa de inalte cifre octanice a acestui scurt dar splendid eseu.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2008-01-07 17:00:38
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23945
Comentarii: 120070
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE