|
|
|
|
|
|
|
|
|
Scrisori de la un prieten (14)(fragmente) |
|
|
Text
postat de
Mariana Fulger |
|
|
20 august 2007
VOR GĂTI
Cuvintele sunt moi în după-amiaza aceasta
și gesturile
mă las lent în genunchi, dacă m-aș ridica
tulbur arama
iată, ating cu fruntea brâul unduind între orizont
și pervazul ferestrei furișându-se înăuntru
mă va găsi înserarea la pândă
aștept parfumul misterios al nopții
cuvintele vor căpăta consistență
îmi vor găti emoția unui nou mesaj
ce vi-l ține deocamdată ca-ntr-o cochilie
inima mea
______________
CAUT
alergând
între gând
și pagina trecută, lipsă acum
dactilografiind mirarea, un «accent»
pregătit pentru un cuvânt anume, a căzut
și-a fracturat mijlocul și acum
caut un atelier
de reparat cuvinte și accesorii. știți cumva?!
între timp, gândul a plesnit, mirarea
s-a răsturnat
tâmp
caut un bandaj, o atelă
îmi rup cămașa
las că îl dreg eu, mi-l închipui pasăre
îi voi reda cândva zborul
veți vedea!
______________
22 august 2007
TEXT DEPOETIZAT DE CONJUNCTURĂ!
în concentrarea aceasta de vinovăție și vinovați
am învățat nevoia de iertare, de afecțiune, de zbor.
trecem pe lângă închisori și ne cuprinde un vânt rece
grăbim pasul
reflex, teamă și, probabil, respirați
ușor, simțindu-vă oarecum în siguranță, dar luați aminte,
toate întâmplările care au purtat «dincoace» de ziduri
oameni sau victime, sunt petrecute «dincolo», unde voi
trăiți. știu acum unde-a adormit conștiința și sunt
convins: prin credință mă voi vindeca de culpa mea
și nu numai a mea!
_______________
ISTORIA LUMII
între precariat și opulență
cuvintele alăptează debile speranțe
imagine gri imagine aurie
spectacolul începe
și costă al naibii
afișăm infecția, parada sărăciei și a fastului, între ele
necesitățile subiective anume create
lumea-i un ocean de degete îndreptate
mereu spre celălalt, reclame, lumini colorate, sunete
iluzii convertibile în obsesii
înșelătorii publicitare, electorale consecințele
le vor proba tocmai cine pretindeți că protejați
fiii voștri
se vor hrăni reciclând resturi
din spectacolul de astăzi silnic, interactiv
fluviu păstos falsă emancipare, Pământul
este tot mai sensibil nu și talpa
cuvinte despre salvare?
Le rostim și dăm din coate să ajungem în față
la spectacol, mimând că suntem «fans»
fiindcă «dă bine»
cuvintele acestea alăptează speranțe rahitice
fără aplauze de data aceasta, vă rog
________________
MOMENT DE BINE
Primul clopot lichid, trezire în trezire
labirintică, esență
muza ea nu există altundeva
mă scarpină în cap, râde, îmi face «v»-uri cu degetele
pe la ceafă și-mi dă brânci
cu nasul în caiet
leapădă obișnuința limbajul geometric și iată
«cuvântul» fără de care ar fi abisul
sunt salvat
aceste curcubee dintre noi prieteni dragi
și ploile recente care
mi-au întors grădinile acasă
schimb registre
poezia mea fragmentaristă ai zice că
sunt incoerent ia nu mai citiți o dată
secvențe, cioburi, imagini suprapuse
și inima mea
caietul cu pagina din stânga pe obrazul stâng
respectiv cea dreaptă pe obrazul drept
mă mângâie parcă ar fi mama
muza mea are cămașă în carouri alb-negru
și fes alungit
vă dați seama!!...
_______________
NU-L CUNOSC, DAR AȘ VREA
pe o lumânare ce-mi părea înaltă cândva
erau inscripționate semne
lumina cobora căutându-mi fruntea și nu știu
dacă eu creșteam sau
lumânarea scăzând ardea semnele până ce
deveneam egali
în punctul acesta am înțeles zilele mele
caractere stranii, de azi voi fi eu mai înalt
tălpile, pământul răsturnat din care
vor crește ierbi noi, semne
în număr de nouă cuvinte am descris viața mea
mai sunt alte trei pentru împlinirea zodiei
iubire, adevăr, menire
triunghiului acesta îi caut laturile, unghiurile
mișcarea
ceasul meu este 11:59 noaptea, va începe
o altă zi
mă va speria precis un cer prea senin
un pământ prea gol, niciun drum trasat iată
un toiag crește alb
din dreapta mea ca o prelungire de os
triunghiul rotește inima, corul nu-L cunosc
dar aș vrea
pentru că El a scrijelit semnele, a aprins
și nu de la jumătate fitilul subțire
la «ceva» probabil S-a gândit atunci
!
VALERIU BARBU (DANDEȘ GANEA)
Dacă doriți să-i scrieți, adresa e: Barbu Valeriu, str. Traian 252, cod. 800186, Penitenciar, Galați
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Încă un cititor - o cititoare - și un comentariu apreciativ. Mulțumesc mult, Mirela. O zi fericită. |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Fulger la data de
2007-09-11 07:46:23 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
'și nu va mai fi nici o durere
pentru că nu vor mai fi
aripi.'
Frumos si ingrozitor de adevarat:)
Mi-a placut starea pe care incerci sa o descrii in aceasta poezie, ma regasesc, intr-un fel, in ea;)
Vot,
Euridice
|
|
|
|
Postat
de catre
Mirela Lungu la data de
2007-09-10 19:56:13 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mereu uit, Veronica. La tine o fi noapte acum. La feciorul meu abia pe la prânzul nostru se face dimineață. Probabil și la tine. Spun, deci, și noapte bună. Să fie acolo. |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Fulger la data de
2007-09-10 07:24:32 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cititor nou în pagină și precis (în comentariu) ca un ceasornic elvețian. Mulțumesc mult, Rudolph. Să ai o zi fericită. |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Fulger la data de
2007-09-10 07:20:16 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sfârșitul doar pentru visători e aripi. Odată trecuți prin mirajul acesta care se cheamă viață, materia își reia rostul de alcătuire a prafului cosmic, lutului din care, eventual, va crește altfel de suflet. Aripi poate va avea el, eu cel de dinainte, în niciun caz. Nu cred în Rai și suflete plutind fericite în eternitate, nici în Iad. Lumina și întunericul, materia și antimateria, energiile și antienergiile fac posibilul. Pentru a crea o genă vie sunt, poate, necesare miliarde de ani. Pentru a distruge, o clipă. E bine să trăim ceea ce avem cu fericire, cu înțelepciune. Mulțumesc mult pentru comentariu, Veronica. O zi fericită. |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Fulger la data de
2007-09-10 07:18:38 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nu se poate scmimba nimic, poetule. Așa cum scris, nu se poate. Nici altfel. Odată inerți, din carnea - lutul nostru doar iarbă mai crește, dacă n-a fost prea toxică, un petic de ghiocei sau un trandafir sălbatic, eventual, un arbore. Tot rog sufletul acesta al meu să trăiască - dar poate că aceasta e cea mai profundă trăire și pentru mine și pentru el. Poezia, cuvântul se scriu din această ardere fiecărui suflet altfel. Mulțumesc pentru comentariu și apreciere. O zi fericită. |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Fulger la data de
2007-09-10 07:11:04 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- venit,
- citit,
- plăcut,
- votat!
cu prețuire,
r.k. |
|
|
|
Postat
de catre
Rudolph Kuttesch la data de
2007-09-10 06:44:59 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Frumoasa poezie. Mi-au placut mult versurile
"desprinde-te și urcă, stâlp galactic
de-acolo răspunde lucrurilor
întrebările converg continuu spre origine
axa zi-noapte, părere-veridic"
Sfarsitul: nu vor mai fi aripi?....
Felicitari, votez
Vero |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2007-09-10 03:38:39 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Poemele se nasc atât din tânguiri cât și din alinări!
Din dor și durere, din apă și nisip, din lut și aer, din respirație și tăcere!
...
și nu va mai fi nicio durere
pentru că nu vor mai fi
aripi
sau ... vor fi aripi.
Finalul poate da de gândit, în viziunea cititorului se mai poate schimba ceva, dar el, cu siguranță, nu-și schimbă mesajul...
Mult mi-a plăcut!
Cu drag și semn de apreciere,
Cristi |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Stanculeasa la data de
2007-09-10 02:58:24 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Probil că sunt în transă când scriu poezie, oricum aș scrie - vertical sau orizontal cu mii de puncte. Când citesc acum, îmi pare că altcineva a scris. Am un suflet cu suflet - asta e sigur. El știe ce spune. Mulțumesc frumos pentru comentariu. O noapte liniștită. E încă pace sub soare, chiar dacă un adevăr iluzoriu - de partea cealaltă a realității mor oameni în conflicte iraționale sau de foame. ...și nu va mai fi nicio durere... |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Fulger la data de
2007-09-09 23:42:31 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
desprinde-te și urcă, suflet închis în mine...
...de-acolo răspunde lucrurilor...
Frumoasa poezie, Mariana!
Ma pot duce la culcare, sunt mai linistita acum. Multumesc.
Noapte buna!
Cu drag, Nico |
|
|
|
Postat
de catre
Nicole Kumar la data de
2007-09-09 23:06:14 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mai ai puțin și scrii toate comentariile la care am dreptul, poetule! Prefer forma dată de mine, te rog să nu te superi. Mulțumesc pentru atâta străduință! Scrie-i poetului în care zvâcnesc aripi de măiestre, poate-ți trimite și ție. Sănătate și o noapte bună. Fericite toate zilele. |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Fulger la data de
2007-09-09 21:51:28 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nu vor mai fi brațe, Camelia, atingere. Nu va mai fi suflet - zbor. Humă. Mulțumesc frumos pentru comentariu. O noapte fericită. |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Fulger la data de
2007-09-09 21:47:15 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Din carnea mea vor crește mâine
Tulpini firave dar și iarbă
În care vor dormi azi câinii
Și flori și șoareci dar și oameni
:))
glumă cu stea!
cu drag
|
|
|
|
Postat
de catre
Octavian Sergiu Ciurtin la data de
2007-09-09 21:46:24 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
erata
sa-mi fie...
tu, iarta! |
|
|
|
Postat
de catre
Octavian Sergiu Ciurtin la data de
2007-09-09 21:06:24 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
doar aripi si vant
desprins de pamant
doar vela si soare
sa-m fie prin mare...
un pescarus, o stea
in noaptea mea
unul sa planga zburand
altul sa-mi lumineze plangand...
...
aripi de-as avea
as putea zbura...
si m-as duce-n lume
asta-ti spun pe ...bune!
si m-as resemna
as uita ceva
ce m-a intristat
undeva-candva...
cu drag am prins aripi si eu citindu-ti versurile dragi, acum chiar daca-i tarziu eu sincer iti doresc tot binele din lume si o noapte luminata de linistea interioara...
cu vot si drag
tavy
|
|
|
|
Postat
de catre
Octavian Sergiu Ciurtin la data de
2007-09-09 21:05:20 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Semeni cu Lucian Blaga aici...
din carnea mea vor crește mâine
tulpini firave de iarbă
în care vor dormi câinii
și florile, și oamenii
eu aș schimba puțin sfârșitul,
aș spune
pentru că vor fi aripi
e doar o părere, nu te supăra:)))
Cu mult drag,
Cami
|
|
|
|
Postat
de catre
camelia silea la data de
2007-09-09 20:56:49 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|