|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curățarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Andrei Petre |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mariana, iti multumesc pentru comentariul inspirat. Ma bucur ca versurile mele te-au inspirat. Te mai astept.
Ioana, ai vazut foarte bine aici, perspectiva ta m-a impresionat. Iti multumesc pentru semnul lasat. Te mai astept.
Va multumesc pentru trecere si pentru cuvinte si va mai astept in paginile mele.
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2007-08-13 23:35:50 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
petre, un asa subiect trebuie tratat caineste, dur, in forta. nu poate exista scuza sau remediu. ghilotina cuvantului si pedeapsa. nu incape loc de katharsis. asa cel putin vad eu lucrurile. iti spun asta pentru ca simt ca poemul este bantuit de un fel de renuntare paguboasa.
stea pentru curajul abordarii subiectului. |
|
|
|
Postat
de catre
I BG la data de
2007-08-10 21:44:54 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Care ar fi punctele cheie? Are viața vreo explicație, în afară de aceea de complement al morții? Eu n-am găsit încă un răspuns. Evident că, odată apărută de undeva, din ceva, a evoluat, cu moartea alături, tot timpul, fiecare formă de viață găsind motivația să existe, să creeze, să strângă pentru urmași... Dacă aș ști de ce suntem aici și cum am știut care ne e rostul, ce e dincolo de încetarea vieții, moartea, adică, ce e pentru suflet... Cea mai reprezentativă imagine a acestui complex viață-moarte e 0 sau O, jumătate mat, jumătate soare. Echilibrul se menține relativ - niciuna dintre părțile unui 0 sau O n-ar putea să fie mult mai mare decât cealaltă. E un control necesar, totdeauna în favoarea vieții, spunem noi, dar poate că moartea a fost mai întâi și în ea elementele necesare vieții - sâmburele primei stele, elementele chimice, molecula de apă... Scenarii construite pe baza descoperirilor științifice. Dacă peste cinci ani se vor schimba, vom judeca viața altfel. Oameni plini de ambiții și energie, căutând să înțeleagă ce e dincolo de granița vizibilului. Te rog să-mi ierți acest lung comentariu. Interesant textul, profund. Votez. O seară fericită. |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Fulger la data de
2007-08-10 21:33:05 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|