|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tot mai rar |
|
|
Text
postat de
Raluca Oprita |
|
|
Îți vedeam
partea dinspre lună a feței
crescuseră buruieni
și din ochi
ieșiseră bufnițe
de atâta umbră
îmbătrâniseră norii
nu se mai puteau opri
din ploaie
ieșea un frig umed
prin tine ceața venea
în umbre
și vedeam
cum smoala înghite
rar
tot mai rar
o nălucă.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mulțumesc Aurel pentru comentariu.
În acest text, am destrămat firul existenței... și în final, însingurarea.
eleos |
|
|
|
Postat
de catre
Raluca Oprita la data de
2006-09-17 18:47:52 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Un poem delicat, bine facut. "îmbătrâniseră norii" - o sintagma remarcabila. Este interesant si sugestiv jocul "ochi/bufnite". Imi place curgerea rotunda a poemului si nota de nostalgie din final.
|
|
|
|
Postat
de catre
Aurel Ganea la data de
2006-09-17 18:12:38 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
dar eu las urme... |
|
|
|
Postat
de catre
Octavian Sergiu Ciurtin la data de
2006-09-17 14:17:34 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Octavian, mulțumesc mult pentru versuri și trecere.
(și eu te citesc)
eleos
|
|
|
|
Postat
de catre
Raluca Oprita la data de
2006-09-17 13:25:18 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
"vedeam
cum întunericul înghiteca o smoală rar tot mai rar o nălucă"
o nălucă văd în zare
este doar o amintire
ce aleargă pe cărare
veșnic pentru ...pomenire!
eu mai trec...
tavy
|
|
|
|
Postat
de catre
Octavian Sergiu Ciurtin la data de
2006-09-17 12:39:32 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ștefan, îți mulțumesc pentru trecere și semn.
eleos |
|
|
|
Postat
de catre
Raluca Oprita la data de
2006-09-17 12:01:55 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
îmbătrâniseră norii
nu se mai puteau opri
din ploaie
Mi-a plăcut poezia, Eleonora.
|
|
|
|
Postat
de catre
Stefan Popovici la data de
2006-09-17 09:26:09 |
|
|