|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curatarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Andrei Petre |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
gina, dana, andreea, va multumesc pentru cuvintele lasate... Da, muzica, si in special muzica ce are un anumit mesaj (poate fi si altceva in afara de rock, dupa preferinte), inseamna foarte mult, iti ofera un punct de sprijin... cu totii stim sa ne bucuram de o anumita melodie, de o stare... eu va multumesc ca ati simtit si voi asta...
va mai astept
cu drag
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2006-09-05 22:52:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
rock-ul e singura speranta... imi place. cred ca nu exista persoana care sa nu fi gasit macar o data in viata rocck'ul ca pe un mod de a evada.
cel putin pe rock iti poti da frau liber sentimentelor, in cel mai pur mod posibil, lipsit de inhibitii.
ultima parte mi se pare ce-a mai reusita... cred ca asta iti sustine tot poemul, impreuna cu :"ascult rock
în camera întunecată" :)
cu prietenie,
andreea cris.s
|
|
|
|
Postat
de catre
Andreea - Cristina Sarba la data de
2006-09-05 13:08:57 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
pai? Ce posă spun decât că ai dreptate? Poemul ăsta nu numai că e realist, digrabil, original etc, ci și se construiește treptat, ca și cum o voce interiorară se chinuie să iasă.
Ascultând rock...depinde și de momentul zilei pt că sunt atâtea stiluri de rock... și mie îmi place.
Toate cele bune, Andrei!
Dănuța. |
|
|
|
Postat
de catre
xx xx la data de
2006-09-05 08:47:16 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
petre,
ascult rock
în camera întunecată
tobele au spulberat serenadele
întrerupând în sfârșit
povestea trubadurului
viitorul stă deschis, alb
ca pagina unei cărți
stimuli externi, angrenaj in "procesul cenusiu" sau cel putin o usa virtuala de evadare...
/...
albastrul se pierde în mlaștina cărămizie
sunetul vibrează zguduind pereții închisorii
tortura minților slabe
reușește întotdeauna să umple timpul acela mort
mai apoi, revenirea in clepsidra fizica,
goia
|
|
|
|
Postat
de catre
nula nada la data de
2006-09-05 06:59:49 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Maria, multumesc mult pentru vizita si pentru cuvinte... Da, singura speranta ramane muzica, pentru ca de multe ori doar ea iti da forta sa mergi mai departe...
te mai astept
cu drag
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2006-09-05 00:10:10 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
De acord, "astăzi singura speranță, singurul drog
rămâne muzica". Da, da ,da!
Ultima strofa mi se pare foarte reusita; "albastrul se pierde în mlaștina cărămizie" - rasaritul? (leg de versul "când se naște dimineața"). Tortura mintilor slabe as spune ca e muzica. Mai ales muzica rock. Misto ideea - dimineata muzica umple timpul mort... |
|
|
|
Postat
de catre
Maria Ioana la data de
2006-09-05 00:00:05 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120086 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|