PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
arbitraj. miza - curatarea site-ului Text postat de Aurel Ganea cu referire la problemele de aici : http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971 Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit şi domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spaţiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să îşi asume identitatea. In spaţiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Şi m-am gândit : de ce să se permită acest amestec greţos de persoane, personalităţi şi anonimi la limita patologicului ? Cui serveşte ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenţii pseudo-literare. Eu, dacă mi-aş face un site şi nu aş urmări să câştig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aş proceda aşa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiţi pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Şi, la cerere, să poţi publica sub pseudonim DE OM, dar să ştii mereu că nu poţi sări calul fără să îţi fie dată în vileag identitatea (cât timp îţi vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase şi te iei ba de unul, ba de altul să îţi asumi consecinţele). Nu să îşi permită un oarecare să jignească, la nesfârşit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva. Domnule Corbu, aţi văzut care a fost reacţia mea la ce se întâmplă aici : am atras atenţia, în câteva rânduri, că nu e ok şi m-am cărat, între timp am scos o carte, mulţumesc editurii Vinea pt încredere şi omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intenţiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalităţile discutabile de acţiune, de până acum. Mai bine faceţi curaţenie, schimbaţi regulamentul, ţineţi oamenii de valoare care îşi asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuţ Caragea e scârbit, eu m-am cărat şi cu ce rămâneţi în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, şi care, în afară de un umor plafonat şi dubios, nu are nimic ? Nu vă supăraţi, e doar o supoziţie : am bănuiala că dumnevoastră sunteţi, în realitate, Ecsintescu şi reuşiţi, astfel, să vă împliniţi faţeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică. Îmi cer scuze dacă greşesc în supoziţia mea, numai bine tuturor şi atenţie ce oameni pierdeţi şi scârbiţi şi mai ales pt cine şi ce ! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Vă mulţumesc tuturor pentru comentarii. Interesant poemul tău, Andrei. Articolaşul face parte din editorialele mele, pe care le public lunar într-o revistă economică buzoiană.Am ajuns la numărul 48. Încerc să-i pregătesc pe negustori pentru ce-i aşteaptă. Public în serial un mic "tratat" despre manipularea maselor şi programarea societăţii. Am ajuns pe la numărul 36. Poate, poate, se vor deştepta, vor conştientiza manipularea. Care se face peste tot, inclusiv în presă, inclusiv în statele foarte democratice. Un exemplu cunoscut: CNN şi manipularea din timpul războiului în Golf. Nenorocirea este că suntem nişte "zoon" manipulabili. Vă mulţumesc încă o dată pentru atenţie.   Postat de catre Aurel Ganea la data de 2006-08-29 14:08:56               Ai adoptat tonul grav, cel mai potrivit pentru a vorbi despre o adevărată tragedie care i se pregăteşte neamului nostru, şi aşa greu încercat de o istorie prea nedreaptă cu el. Integratorii există, ai dreptate. Unii sunt atât de lipsiţi de discernământ, încât ajungi să te întrebi dacă s-au închis toate spitalele acelea, unde, Doamne, uşile nu au clanţă... Să fie schimbate mentalităţi? E aproape imposibil, fie şi dacă te gândeşti la gestul firesc oriunde în altă parte de a arunca hârtiile la coş, pe stradă. Mai bine mă opresc aici, nu înainte de a „renova“, cu amărăciune, titlul unui cântec din vremuri nu demult apuse, din păcate ( poate că nici nu au apus...): „Integratori au fost, integratori sunt încă“. Minunat ai scris, Aurel: un text în care argumentul este dozat, pentru a suţine demersul. Ingada.   Postat de catre Elena Munteanu la data de 2006-08-28 22:06:36               Un text al cărui mesaj trebuie să pună pe gânduri. Tot mai des suntem confruntaţi cu un mic conflict născut poate în mintea fiecăruia: "o fi bine?... o fi mai bine?". Ca o umilă părere: Balanţa se înclină temporal când într-o parte, când în cealaltă: argumentele pro şi contra, avantajele şi dezavantajele contrabalansează din mers. Acumulările logice duc parcă teleghidat către defavorabil, dată fiind şi mentalitatea şi inadaptabilitatea "încăpăţânată" majoritar a românilor (la care făcea referire cu rezerve de depăşire şi autorul), ceea ce reîntregeşte sentimentul de scepticism. Cu toate astea, ca o observaţie personală, multora le place (poate şi din inconştienţă)... riscul. Mulţi sunt deja în situaţia să spună: "ce mai am de pierdut?", pentru că realmente starea lor precară le conferă acest drept. Globalizând la nivel naţional, ponderea le aparţine, deci şi opţiunea va fi favorabilă. Nu ne mai rămâne decât să asistăm în continuare la circul gratuit, plătit anticipat, al "integratorilor" pe seama cărora mi-aş permite să vă ofer un "spirit" la un şpriţ românesc, până să-l dea integral la export (poate singurul, exceptând desigur materiile prime): Nebunul ia calul la C7 Toţi moşii au înnebunit...joacă şah în parc: "-Ia nebunul, na şi regina... mat din trei ...cu tura" Asta e varianta "demo", că ăia de la "asistenţa socială" (s)-au jucat la început fără ture... turele...au crescut pe urmă... ...de!...jucau cu albele, numai tabla era...gri...şi fără pătrăţele, pătrăţelele fuseseră adjudecate de mult, fiecare cu pătrăţica lui, astfel că nebunii, erau doar aceia care credeau c-a mai rămas vreo pătrăţică neocupată de vreun...pion. Regele, nu mai era rege demult, era doar preşedintele asociaţiei de locatari şi colocatari, care ţipa la toţi moşii: "-Nu mai călcaţi pe iarbă, călcaţi doar pe babele voastre, că altceva, oricum nu v-a mai rămas de făcut!" -Da', un şah în parc, avem voie? -Asta DA, CE nu se supără, nici englezii... ăştia joacă cu regina pe tablă.   Postat de catre Andrei Ghejan la data de 2006-08-28 21:08:31	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23952 Comentarii: 120073 Useri: 1426
ADMINISTRARE