|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Mihai Vasile |
|
|
poate tocmai dincolo de pragul privirii tale
s-a ascuns iazul nostru
cu greierii lui beþi de vãzduhuri
clocotitoare
purtând parfumul florilor noctambule
împletit în ghirlande
îþi aminteºti?
vâsleam în ºoaptã printre nuferi reflectaþi în vise sã nu tulbur cuvintele aºternute pe buze în sãruturi de fluturi îmi zâmbeai cu toate degetele rãtãcite în bãtãile mele de inimã
pãrul îþi înflorea
în armonii de privighetoare
ºi
nu
mai ºtiam pe de rost tabla
înmulþirii anotimpurilor
pierdut în rotirea
ochiurilor de stea reflectate
în iubire
asearã ascultam printre rânduri cu somnul pe gene lacrima lacului încrustat în semipreþiozitatea unei amintiri cu parfum de frunze presate într-o carte
a nins peste rãceala neîndoielnicã a vârtejului de sunete de argint ºi
dintr-o parte rãsãrea luna aceeaºi lunã de acum un milion de ani
poate ºi
atunci
am trãit-o
fãrã a o putea chema pe nume
când cuvintele nu erau nici mãcar
o picturã rupestrã
de ce taci?
liniºtea e plinã de mãtasea broaºtei pânã ºi prinþul a tãcut aþipit pe un colþ de poveste de ce rãspunsurile tãcute îºi rãtãcesc întrebãrile ºi scorburile îmbibate cu ancore se întorc spre apus?
uite
licuriciul încã mai cautã calea
cãtre luminã
tocmai el
nu
nu sunt ironic
pe mal
doar vâslele mai foºnesc
ruginiu
am sã visez cã îþi sãrut tãcerea
poate fi aºa cum stãm îmbrãþiºaþi sinonim liniºtii care ne deseneazã pe inimã pe aceeaºi inimã fibre de frunzã în bãtaia vântului ºi ºtii noaptea asta poate cã nu se va termina niciodatã poate cã sãrutul pe care îl împãrtãºim ca o minune ne va transplanta cu tot cu rãdãcini într-un mâine care va fi azi pentru încã de ºapte ori câte ºapte lumi ºi planete ºi universuri tãcute visate
ce ai în palmã?
lacrima transparentã a clipei
îþi mângâie linia inimii
ºi surâd
þi-am mai spus oare
cã tãcerea ta încãpãþânatã
în tandreþe
face cât o mie de vieþi
arse în cuptorul nemiºcãrii?
noaptea aceea nu s-a sfârºit orologiul s-a oprit la 10 ºi fiecare secundã contureazã aceeaºi orã mai sunt douã bãtãi de inimã pe care sa le sãrutãm în tãcere
rotunjire
de miere
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Teea, multumesc pentru trecere si comentariu. Asa sunt eu, cand vorbesc despre iubire nu pot sa fiu amar sau acru :). Cat despre sabloane, poate ai dreptate, dar totul a pornit de la un fond sonor al unui lac... de acolo si nuferii, si printul-broscoi, si sunetele de argint... etc. Pur si simplu mi-am permis sa mai fiu pentru cateva clipe romantic. Desi vremurile se schimba :).
Sa ne citim cu bine.
Cu drag,
Mihai |
|
|
|
Postat
de catre
Mihai Vasile la data de
2005-01-12 11:03:10 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mihai, un text frumos insa dulceag, folosind destule expresii/cuvinte/imagini sablon: nuferi,fluturi, sunete de argint, licurici, ba chiar si un "print"... |
|
|
|
Postat
de catre
teea mirescu la data de
2005-01-07 23:08:55 |
|
|