|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curatarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Daniela Luca |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Petre, never alone, chiar dacă asta poate fi și bine, li rău, și dincolo de bine și rău. Fiindcă îi purtăm pe ceilalți în noi, fie ei îngeri, oamnei, vulturi. Da, primele trei versuri deschid scena. Care de fapt a început în alt timp și alt loc. Totul e paradoxal aici. Chiar și faptul că am scris poezia ca pe un scenariu absurd, tangențial cu realul.
Costin, fugi, fugi cu versul acela cât mai departe. Fiindcă, da, paradoxal, fetița aceea participă la scenă fără a fi inclusă în ea, și totuși martor prezent. Îl aduci înapoi? Binie. Paradoxaul e și în ultimul vers, dar și în fiecare mișcare de pe scenă. Mulțam mult pt semn aici.
Dle Ganea, paradoxal, iarăși, am avut aceste imagini și idei, fragmente, mult timp, aproape un an. Abia când s-au întregit, când au căpătat dinamică și sens lucrurile, când puzzle-ul a fost complet, am putut scrie "paradoxul" acesta. Poezia poate fi citită și de sfârșit la început, fiindcă totul poate fi inversat aici, paradoxul rămâne. Personajele au aceleași roluri. Mulțam fain, e un garant că ceva bine se întâmplă.
|
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-08-21 15:22:18 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"l-am ucis înainte să mi se aducă
și acuza că tu ai fi ultimul spectator"-interesantă construcție poetică și cu o logică inedită.
Bine găsită trimiterea la vulturul prometeic; de fapt în catrenul din care face parte reușești să aduci verbul la un maxim de dinamism ("l-am ucis"); ți-am urmărit dinamica verbelor: "u exista" din primul vers, precum și "nu poți" din ultimul vers, verbe calme. Poemul este asemenea unei jumătăți de sinusoidă.
Finalul are darul de a te trimite la gândit. Felicitări!
|
|
|
|
Postat
de catre
Aurel Ganea la data de
2006-08-21 15:03:01 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
foarte inspirat ultimul vers. este un vers de încheiere clar! care nici nu dă verdicte nici nu aduce un aer de "știe tot". asta este arta: să trecem de bariera, de limitele cuvântului și să creăm noi sensuri.
plec cu versul: "fetița făcea rotocoale arse din zi", hai nu plânge că ți-l aduc înapoi. :)
plăcut.
|
|
|
|
Postat
de catre
ridic nalbarul la data de
2006-08-21 14:41:38 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
intradevar, nici singur nu esti singur, pentru ca prezenta celorlalti se simte in fiecare celula a ta... cuvinte intelepte, care transforma acest poem intr-o cugetare asupra fiintei umane si asupra locului acesteia in lume... mi-a placut ironia fina si subtilitatea primelor trei versuri, care prezinta viata sub forma unui simbol, unei decoratiuni...
felicitari
votez cu drag
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2006-08-20 21:57:17 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120086 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|