|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curatarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Daniela Luca |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Așa este, Stig, ne vede și ne pre-vede mișcările, interioare, exterioare și ne lasă să alegem mai departe. Mulțam fain, mă bucură să te regăsesc aici. :)
Daniela |
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-06-23 17:01:15 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
"a patra dimensiune pe care
cineva ne scrisese
numele în orb" - mă gândesc oare n-o fi chiar așa! Cineva(EI)e cu ochii pe noi și ne vede toate mișcările.
|
|
|
|
Postat
de catre
- cineva la data de
2006-06-23 14:34:22 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Petre, aceasta mi-o fost starea când am scris poezioara, un fel de respiro în alt timp, originar, căutând dimensiuni abia vizibile. Mulțam.
Liviu, regret că nu am parcurs Italo Calvino, va trebui să îmi "fac temele", mereu descopăr lumi tangente cu spiritul de acum. :) Mulțumesc, mult.
Atila, respirăm și acum fără aer, când în loc de aer este frumos, iubire, lumină. Cum o fi să respirăm lumina? :) |
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-06-23 01:25:11 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cand vom putea respira fara aer...fi-vom ingeri...
apoi vom trece "treceam cumva și de trepte/
spre ziduri albe"...apoi cine mai stie...Atila
mi-a placut! |
|
|
|
Postat
de catre
Atila Racz la data de
2006-06-22 23:08:58 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ciudat, pentru o clipă poezia ta m-a transpus în atmosfera textelor din Cosmicomicele lui Italo Calvino...aceeași atmosferă stranie a unui univers aflat la începuturile lui..
alergam pe un pământ vertical
treceam cumva și de trepte
spre ziduri albe
uneori le spuneam nori
Strange feeling...
|
|
|
|
Postat
de catre
Liviu S. Bordas la data de
2006-06-22 23:05:03 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Imi place perspectiva, un trecut atemporal parca, atat de aproape, si totusi diferit... candva, cineva, noi, aceeasi, sau nu...
frumos...
"alunecând pe lapte ca peștii-timp" - imagine fantastica...
de asemenea, remarc si
"treceam cumva și de trepte"
"în albastru inocent
să putem respira fără aer" - ce frumos ar fi daca am putea respira doar cu visuri...
felicitari
cu drag
petre
|
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2006-06-22 22:36:19 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120086 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|