|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Daniel Bratu |
|
|
„…era o lume multiplicatã, cu oglinzi deformate, de bâlci funest, în care oricine putea lua înfãþiºarea de zeu, hoþ sau criminal, în acelaºi timp, în scopuri nobile sau insalubre…†- Ken Crossword - "Tratat despre clone"
ªobolanii cu glugã
au porþile
bisericii deschise
dar ei intrã în stranã
prin gãurile nopþilor
prin vise
odatã cu zidul
adulmecând în ranã
muºcã ºobolanii carnea sfinþilor
din lovirea arginþilor
tencuialã albastrã îndoaie
blesteme-n
podeaua cernitã a ploaie
cu stele
ºi sine-ngropatã
roase în piatrã
templele cad
plânsetul jertfã luceºte
în colþi
ºobolanii nu iartã –
blitz-uri de tainã bat cuie
pleoapa icoanei
arde-n ruginã de porþi
amãruie
ªobolanii cu glugã
n-au faþã
cuvinte icnesc în surdinã
ferit
plãcerea ce-n gheare din urmã
agaþã luminã
negrul se-amestecã negru
ºi râde în rugã
smolit
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Maria, Nicolae, va multumesc pentru comentarii si scuze pentru ntrzierea raspunsului.
Maria, despre obolanii atia ai mei am mai povestit noi cte ceva - ai fost i de fa la citania textului, aflat ntr-o forma incipient atunci.
Tu am impresia c duci n poet numai praf auriu de polen i balsamuri de cereasc vindecare, pentru orice suflet, mai srcu sau mai plin de blnuri. Din cauza asta ai i parte de judeci greite din zona cuiburilor vultureti care i pndesc ficaii. Dar asta nu trebuie sa te fac s schimbi pungua cu mirodenii pe borcanul cu vitriol aruncat de alii n grdina ta.
Nicolae, mie mi plac criticele tale (mi-ar fi plcut i diacriticele, dar merge, c m descurc n nelesuri i aa), cuvintele tale au o anumit greutate n plus (nu tiu de ce, aa mi se par mie) parc se aaz n zidul unei noi biserici, ca nite crmizi.
ntre ziduri, ascunse n firid, eu am gsit o tbli de legi lmuritoare, oarecum incomplet:
Una: nu e vorba de preoi ce era scris la poarta deschis a textului taman asta ar fi vrut s rezolve nedorita confuzie cu hainele preoeti.
Doua: bisericile n-au porile deschise tot timpul, ntreab-i i tu pe cei care merg mai des pe la bisericile astea mai de ar, pe unde se fur icoanele pe sticl. Chiar i aa, sintagma n cauz n-are nici o treaba cu pleonasmul (ai vrut s spui truism, dar bine c n-ai scris, c tot n-ai fi avut dreptate).
Treia: eu tiu c poeii nu prea sunt buni de activiti de partid, adic nu mpart binele dup voina i micile lor puteri, aa c am expus numai o stare, apreciind ca, n timp, obolanii vor suferi i ei procesul decantrii n universul nostru de cerneal.
Patra: exemplul dat, cu fata din carte, ar merita un pic explicitat (aa cum i eu mai fac, cu textele mele, cnd nu sunt nelese deplin), pentru c, orict ar fi de instructiv, nu cred c are legtur cu textul meu.
Cincea: strofa ta cu obolani, din comentariu, mi pare o ncercare de parodiere (minor, ce-i drept) a ceea ce am vrut eu s spun. Elegant ar fi din partea mea s i aplaud stihurile (mpiedicate, oarecum, n prozodie vezi ritmul ultimelor doua versuri din cele patru, n la lumina ar fi de evitat alturarea la lu etc.) i asta i fac (aplauze ndelungi).
asea : ntre a condamna i lipsit de speran a fi preferat prima variant, cea care oferea versurilor mele mcar posibilitatea evadrii din cuca unui anumit neles.
aptea-Zecea :locuri n zidul cu porunci
|
|
|
|
Postat
de catre
Daniel Bratu la data de
2004-10-14 16:21:00 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Eu nu am condamnat acest poem. Am spus doar ca este lipsit de speranta.
Recunosc, nu cred ca e chiar pleonasm chestia cu biserica, dar o contradictie tot este. Cred ca m-a deranjat caraghiosul situatiei: daca tot vreti sa va faceti de cap, de ce nu intrati, va rog frumos, pe usa.?
Eu cunosc penite care nu numai ca nu impung, ci ridica osanale si se complac intre limite mediocre. Vom mai vorbi cu siguranta despre asta.
|
|
|
|
Postat
de catre
nicolae tudor la data de
2004-10-10 14:53:06 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Pentru cei care in un condei n mn
obolanii cu glug
au porile
bisericii deschise
dar ei intr n stran
prin gurile nopilor
prin vise
odat cu zidul
adulmecnd n ran - i numai att e suficient s nelegem tot ce urmeaz.
Un poem plin de simboluri mbrcat n metafore:
obolanii cu glug , gurile nopilor, adulmecnd n ran, muc obolanii carnea sfinilor, din lovirea arginilor, podeaua cernit a ploaie
cu stele, plnsetul jertf lucete n coli, pleoapa icoanei arde-n rugin de pori amruie
N-avem noi oare destul sarcasm i ironie spre a-i urmri nu suntem destul de destoinici de-a le arunca o pat de cerneal pe fa i a-i nsemna pentru totdeauna? Avem o arm formidabil, de care nu tim nc s ne folosim, o muiem n lacrimi n loc s-o muiem n cerneal, facem flori de stil i podoabe arhitecturale, ne pierdem vremea uitnd c ascuiul ei poate s mpung, c lacrima de creneal lsat poate s cangreneze s ne strngem la un loc
Dane, tu tii c am repetat comentariu mai ales pentru nelegerea textului...n rest s auzim doar de bine, noi suntem NOI indiferent de cte ''furtuni'' vin asupra noastr
|
|
|
|
Postat
de catre
Maria Prochipiuc la data de
2004-10-10 11:48:44 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Initial acest poem ataca preotii, este prima imagine pe care mi-o ofera primul vers. Apoi constata ca biserica are portile deschise- un pleonasm, fiindca nu exista biserica cu porti inchise. Bineinteles ca este vorba despre niste oameni fara fata care agata lumina, lumina altora, lumina ce nu li se cuvine, biserica fiind un fel de stup al luminii. Sa ia, ca lumina e pentru toata lumea, daca lumina ii face mai buni. Ferice de cel care, asemeni lui Dumnezeu, poate face lumina acolo unde nu e.
Eu urmaresc atitudinea pe care o are poetul cand iese din sine, fiindca poetul este un om real si astept sa-mi fie model. Macar sa-mi spuna: nu se poate face nimic. A constata inseamna a face lucrul doar pe jumatate.
Viata Omului nu trebuie despartita total de viata animalelor, chiar daca omul se baricadeaza in scorburi cu lacate. Cand iese afara trebuie sa fie atent, ca o normalitate, sa nu fie atacat, sa nu i se ia din mana. Ca se fac tot timpul nedreptati, asa e. Cel puternic isi ia partea, chiar mai mult decat poate duce. Si nu pot decat sa ma amuz pana la urma. In sport, de exemplu, cand sa faca si Romania ultimii pasi este oprita intotdeauna arbitrariu. E o prostie sa te bati cu cei puternici pentru aceeasi hrana, Sufletele mari doar ofera.
Lumina, oricat ar fi de furata, tot va fi vazuta. Am citit o carte. O fata a dat examen la o facultate, a facut de zece, dar a fost respinsa de secretara care avea o cunostinta. S-a intalnit pana la uma cu ea si ce i-a spus? Te-am respins pe tine fiindca esti desteapta si vei reusi sigur in toamna sau la anul, dar fata aceea n-ar mai fi reusit niciodata. E un fel de inger ranit lasat sa e vindece singur: lasa-l, ii vor creste alte aripi
Inchei spunand:
Sobolanilor nu le scapa nimic.
Cand si cand apar la lumina chitic
Cu stralucirea in colti, adulmecand,
Se-agata de sine si hohot nebun ii cuprind.
|
|
|
|
Postat
de catre
nicolae tudor la data de
2004-10-10 09:53:36 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120086 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|