PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
... Text postat de Mihai Vasile cu scrâºnet de roti ºi semnale sonore sarcastice trec în fiecare noapte prin mine trenurile personale ale omenirii uneori la macaz sar scântei violete luminându-mi pentru o clipã noaptea atroce dintre coaste se târasc dureros vagoanele reci cãlãtorii dormiteazã plictisiþi în compartimente cu capul pe câte un sentiment unul sau altul se chinuie într-o doarã sã descifreze literele ºterse pe un colþ de rebus incomplet dintr-un vis mototolit gãsit în coºul de gunoi nici unul nu priveºte pe fereastrã de fapt ar fi inutil e un întuneric de nepãtruns afarã înãuntrul meu haltele toate haltele sunt într-un alt univers trenuri trec ºi chipuri pleacã din mine în fiecare noapte cu scrâºnet de roþi ºi semnale sonore sarcastice Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   “trec în fiecare noapte prin mine trenurile personale ale omenirii” cãlãtorii dormiteazã plictisiþi în compartimente cu capul pe câte un sentiment” ”e un întuneric de nepãtruns afarã înãuntrul meu” ”trenuri trec ºi chipuri pleacã din mine în fiecare noapte” Am notat versurile ce m-au incantat nespus. Ele construiesc un univers complex, portretul unui om preocupat nu numai de sine, ci si de realitatea in care traieste. Acesta este pasul de la poezia tineretii, a indragostitului, si poezia- profesie. Poate inca ceva intermediar, fiindca lumile se intrepatrund. “afara e inauntru”, din afara trec prin aceasta halta trenurile omenirii, dar, din sine pleaca in fiecare noapte chipurile. Chipuri ce sunt impregnate cu substanta poetului, acel sentiment pe care dormiteaza. In felul acesta, asemeni oricarei plante care prin seminte vrea sa cucereasca si sa stapaneasca pamantul, poetul umple lumea cu sine, adica cu sublim, cu sens. De ce iubesc acest poem? Fiindca baga in seama oamenii simpli, doar ei merg cu personalul. Fiindca poetul are un “sentiment“ pentru ei. Si acest sentiment cald, uman , iese in lume , in “intunericul nepatruns” si va avea un efect cat de mic. E totusi ceva. De aceea incurajez si m-aplec. Cu stima, N.   Postat de catre nicolae tudor la data de 2004-10-04 18:44:47 Parcurge cronologic comentariile acestui autor Text anterior       Text urmator	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23959 Comentarii: 120087 Useri: 1426
ADMINISTRARE