|
|
|
|
|
|
|
|
|
O zi comercială |
|
|
Text
postat de
Andrei Ghejan |
|
|
Ding-dang !
Îmi scol, deranjat vizibil, fuzelajul de pe fotoliul unde tocmai mă pregăteam să trag la aghioase, ca omul - sunt și eu Uom, nu? - care se respectă după o zi normală, îmbâcsită de muncă, și-mi port restul ambalajului spre ușa de la intrare, atât de departe la ora aia, că-mi venea să iau autobuzul.
În prag, un puță mic, cam de-o șchioapă cu fi'miu:
-Bună seara!...
-?
-Robert este acasă?...și bâști pe sub brațul meu, fără să mai aștepte vreo invitație. Inchid indiferent ușa-n urma lui, fac returul kilometric la fotoliul care părea parcă mai mic, îl iau în spate ca un Atlas după un maraton poliomelitic, căutându-mi ofticat poziția pe care sigur n-aș mai fi găsit-o, și...
Ding !
'Or fi venit ăia cu cablul - nu l-am mai plătit de-atunci' îmi zic. Mă-ndrept din nou spre ușă, pipăindu-mi instinctiv protuberanțele după portofelul, pe care naiba știe unde-l pusesem, gest inutil de altfel, și deschid :
Doi puțoi...mai hotărâți ca primul :
-Robert este ?
Simt că-mi crește tensiunea, dar, ca un băiat educat ce sunt, las impresia de gazdă :
-Robert !...te caută...
Bâști și-ăștia pe langă mine de ziceai că-s mobilă...
Mă gândesc deja să-mi cumpăr un chipiu și niste fireturi, dacă tot e s-o fac pe portarul, măcar să fiu în ținuta corespunzătoare. 'Las ușa deschisă' îmi zic -și bine zic- că nici n-apuc bine să-mi iau fotoliul în crengi, îhh:
Dang!...nu mai contează cine e, și-asa n-au ce să ne fure și cu ultima răgușeală de care mai sunt în stare, urlu, c-avem ușă de-aia de tablă, la fel de inutilă :
-Intră!!!
Îi văd cu coada monoclului rămas deschis...alți pișpirei...
'Ce modă și la buțuloii ăștia...cu blugi si papioane...deh...ținută de seară...',da'-ntr-un fel sunt mulțumit că-i știu aici în casă, nu pe la vreo discotecă cu cine știe ce cocârdăi...
-Tata!...ia-ne și nouă un suc...
M-adun așa-ntr-un fel de rână :
-Pleacă bă d-aici și lasă-mă să dorm, ce!...ți s-a urât cu binele?
-Tata... au venit la ziua mea...
-Ce ziua ta, mă?...vrei să-ți compostez niște capace?...ziua ta e pe 9 august...
-Da mă tata...da'...vroiam și eu niște cadouri...
-Ceeeee???!!!??? |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Iti jur : e fi'miu.
Da' trebuie neaparat sa ti-o povestesc si p-asta : tot cu el...
Intr-o zi, ce crezi ca face?
Se tavalea pe jos cand am ajuns acasa, cu lacrimi de crocodil, sub privirea disperata a maica'si.
Vazand o asemenea nefericire, chiar la mine-n casa, nu mi-am putut opri curiozitatea, si-am intrebat, oarecum indoit de autenticitatea scenei "in sine" :
-Ia zi ba puta...ce te doare?
- T...to...ti co..piii au r..role, numa' eu sunt u..ltimu' prost. S..arantocu' s..s..arantocilor...
Masa n-a mai rezitat, tragandu-ma deoparte :
- Nu ma intereseaza!!!...te faci role!!
-Ce-ai ma ? ai innebunit si tu?...nu stii ca n-avem bani?
-De unde, de ne-unde...te faci role...altfel nu mai vedeti nimic de la mine...
Am spart toate pusculitele, si i-am luat copilului role, ce era sa fac?...
10 min' mai tarziu, chiampilica era deja afara...cu role cu tot. M-am dus cam la vreo doua minute dupa, sa iau si eu paine, cand :
Il vad pe pampilica in cur pe iarba...descult.
M-am repezit la el, rosu de furie, banuind bineinteles ca, fraier cum il stiu, i le-a si furat. A aparut la un moment dat dupa coltul blocului un alt puta, si-ala tot cu role-n picioare.
-Ba!!...tu n-ai vazut cine i-a furat lu' fi'miu rolele?
Ignorandu-ma complet, i s-a adresat lui cur-pe-jos :
-Robert...mai ia cinci mii...ma mai lasi sa fac o tura? |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Ghejan la data de
2008-01-28 13:54:36 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Gina, nu pot decat sa raman incantat de amplificarea ta. intr-adevar, de multe ori din cauza ambalajului uitam sa privim, sau sa ne bucuram de continut. candva scriam un eseu pe chestia asta, care se termina cam asa :
"poate Cel de la Poarta Mare, are un X-Ray,
sa trieze pacalicii, bietii de ei " , referindu-ma cu predilectie la ambalajele frumoase, fara continut
Cu drag, |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Ghejan la data de
2006-06-09 17:33:37 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
babbba, m-au palit zorii...am ajuns si pe textul tau...ideea grozava nu este textul, este chiar licarirea lui (ma revolt impotriva celor care ignora esentza si se leaga de ambalaj in mod obsedant) ciobul de constiinta si indoielile existentei, a sistemului care ne conduce a partii mari care predomina cu titlu de sentinta...a intoarcerii inspre valorile umane si a cautarii constante de a ruga "umbra" sa tina pasul...gand bun, goia |
|
|
|
Postat
de catre
nula nada la data de
2006-06-09 06:07:12 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nu...prietene...nu-mi spune multam..trebuie sa-ti multumeasca cei care inca mai cred ca exista oameni...cei care ,mai cred ca iarba creste din iarba, ca fiecare am supt ca pruncii...altfel torul devine artificial si confuz...o exilare...un avort...Atila |
|
|
|
Postat
de catre
Atila Racz la data de
2006-06-08 23:59:32 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Eu iti multmesc Atila!...pentru com...pentru tot |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Ghejan la data de
2006-06-08 23:36:27 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Prin titlu "mecanica pentru copii", verdictul este dat si irefutabil...
sustinut cu simplitate dar acea simplitate care da greutate unui text
...aplomb si daruire...fara indoiala m-a intristat...pe cat de usor se lasa abordat pe atat de taios este in adancuri...se infige ca un tarus intr-un pamant putred este debordant...nu mai trebuie adaugat nimic dar nimic in trupul sau...ci dor sa-l negam devenind...rostuindu-ne
cu demnitate...Atila cu multumiri!
|
|
|
|
Postat
de catre
Atila Racz la data de
2006-06-08 21:54:26 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ok. de felul meu sunt asa : mai rezervat, dar daca vrei ne tutuim pe viitor "ma" :)) |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Ghejan la data de
2006-06-08 12:28:28 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
andrei, rogu-te renunta la politeturi, pentru numele
lui dumnezeu, am doar 21 de ani :)
si nu sunt "va dau dreptate" .. sunt ma, iti dau dreptate ! :) |
|
|
|
Postat
de catre
Rotaru Alexandra la data de
2006-06-08 12:26:08 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ionut Laurentiu Enache.
granita intre subiectivitate si obiectivitate la un text nejurnalistic, ca cel de fata, in opinia mea nu poate fi decat relativa, motiv pentru care poate fi oricand usor atacabil, cu atat mai mult cu cat e departe de a fi complet. o zi intreaga daca am scrie despre un astfel de subiect impreuna mai mult ca sigur nu l-am epuiza, argumentele pro si contra s-ar multiplica din mers, putand naste in final confuzii-
poate unul din motivele pentru care am preferat sa il intitulez "concurs de patetism", anuntand astfel o potentiala proprie frustrare, emotionala, simplificand pe cat posibil si adresandu-ma in special tinerilor.
va dau dreptate limitat privitor la deraieri, categoric din zona subiectiva, (interpretabila), sau depresiva, cum doriti sa o catalogati. sunt multumit doar ca am incercat sa fiu patetic si partial am reusit si nemultumit de faptul ca timpul, rezervat supravietuirii de care aminteam, nu-mi permite luxul sa-i dau un contur mai clar, sau poate mai expresiv, rezumandu-ma mai mult la expunere.
va multumesc pentru interventie, absolut justificata, data fiind granita in referire.
Cu deosebit respect, |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Ghejan la data de
2006-06-08 12:20:10 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
daca ai incerca sa nu cataloghezi situatiile drept "patetice" s.a.m.d [pur motiv ca esti subiectiv si te pot cotrazice oricand], si ai araja putin textul, ar iesi ceva ok .. uita`te ca ai cateva typo`uri .. dar ai cateva idei bune, dezvolta si elimina din deraieri |
|
|
|
Postat
de catre
Rotaru Alexandra la data de
2006-06-08 10:54:59 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Onorat de vizita dvs domnule Corneliu Atanasiu si semnul lasat, pentru care va multumesc. |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Ghejan la data de
2006-06-08 06:43:34 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Text cu multe calități. Are idei și știe să le facă expresive, are fluența lucrurilor spuse cu sinceritatea implicării existențiale, are echilibrul unui stil deja format - patetic nu cade-n patetism. Consistent și interogativ, dînd de gîndit fără să impună concluzii (mai totdeauna pripite și puerile).
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2006-06-08 06:38:48 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120078 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|