|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curatarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Daniela Luca |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
mulțumesc, Atila, ai simțit foarte fin zbaterea aceea epuizantă între viațămoarte. poezia aici e trăire. |
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-06-04 01:36:39 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"în seara asta port durerile tale" este doar
ora 12am si totusi...- nu mă corecta aici nu
mai greșesc - poemul este nascut si plange
pentru ca inlauntrul lui simt zbaterea intre
viata si moarte este
debordant...teribil,poem...Atila
|
|
|
|
Postat
de catre
Atila Racz la data de
2006-06-03 14:06:51 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mulțumesc:
Andrei, pentru că reușești să percepi senzația de sufocare când nu poți da din viața ta celuilalt.
Goia, fiindcă simți intens, deși această pierdere între pereții albi - a orice trăit - este aproape de netrăit. Și mărturisesc: acum mai bine de 2 luni când am scris poezia aceasta, nu avea nici o referință la ceva real; de câteva zile, realul există, exact pe registrul simțurilor și ideaticii din această poezie. Ceea ce m-a decis să o postez, cu greu.
|
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-06-03 13:06:10 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
ela, mi-e frica de saloane, doar empatic privesc poemul si nu pot schimba sfarsitul...un fel de ritual si cel de din afara doar priveste si se roaga sa se termine cu bine...o stare, care chiar netraita de cititor, este, sau poate fi asimilata ca una din starile comune, suferintele comune...oricand putand deveni personale...chiar si iubirile se pot prabusi intre albi pereti?...ma-ntreb, goia |
|
|
|
Postat
de catre
nula nada la data de
2006-06-03 04:01:55 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
criminal sfarsitul, pentru un titlu atat de sugestiv. rezonabilitatea poarta pecetea omului intelept si nicicand parca aparentele "banalitati" n-au fost mai aproape de verdictele date interpretarilor in favoarea iluziei de fericire.
cu drag, un poem ce adanceste starea de singuratate, mediul claustrofobic al tristetii. |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Ghejan la data de
2006-06-03 02:30:32 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23957 |
|
|
Comentarii:
120086 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|